4 decembrie: Promulgarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a primului Cod Civil al țării

La data de 4 decembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Civil, o culegere unitară de norme juridice, care reglementa raporturile dintre persoanele fizice și separat, raporturile dintre persoanele juridice și cele fizice.

Cunoscut și sub numele de Codul Civil al lui Cuza sau Codicele Civil din 1864, acest cod a fost în vigoare în Principatele Unite Române și ulterior în România, din anul 1865 și până în 1 octombrie 2011.

Este singurul cod de legi din România care a rămas aproape neschimbat în toată perioada comunistă, fiind elaborat, după cum am mai spus, în anul 1864 de guvernul Kogălniceanu, după modelul Codului Civil Napoleonian din anul 1804. După apariția acestui Cod Civil a lui Cuza, vechiul Cod Calimachi folosit până atunci în Moldova, Legiuirea Caragea aplicată în Țara Românească, precum și alte legi civile, ordonanțe domnești și instrucțiuni ministeriale, folosite până atunci în cele două țări române, au fost abrogate.

Noul Cod Civil promulgat de Alexandru Ioan Cuza la data de 4 decembrie 1864 era împărțit în trei părți și cuprindea 1920 de articole juridice, fiind modificat și completat de-a lungul timpului cu numeroase acte normative. În ciuda acestor numeroase completări și modificări, Codul Civil din vremea lui Alexandru Ioan Cuza a rămas în vigoare până la data de 1 octombrie 2011, când a intrat în vigoare un nou Cod Civil inspirat după Codul Civil canadian, unul dintre cele mai moderne coduri civile din lume la ora actuală.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

2 decembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva sclaviei

Anual, la data de 2 decembrie se sărbătoreşte Ziua internaţională de luptă împotriva sclaviei, pentru că la acea dată, în anul 1949, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 317 (IV) privind Convenţia ONU pentru reprimarea traficului de persoane şi a exploatării prostituţiei semenilor. 

ONU marchează această zi în ideea de a pune capăt formelor moderne de sclavie, cum ar fi traficul de persoane, exploatarea sexuală, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoria forţată, recrutarea forţată a copiilor şi folosirea lor în conflictele armate.

De-a lungul istoriei, sclavia s-a manifestat sub diverse forme. În prezent, încă se mai regăsesc câteva forme tradiţionale de sclavie, în timp ce alte forme au evoluat spre tipuri noi ale acestui fenomen.

Diversele organizaţii de drepturi ale omului ale ONU au cercetat această persistenţă a formelor vechi de sclavie care sunt adânc înrădăcinate în sistemul tradiţional de credinţe şi obiceiuri. Aceste forme vechi de sclavie sunt rezultatul discriminării pe termen lung a grupurilor vulnerabile din societate precum minorităţile tribale sau popoarele indigene.

ONU atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă formele tradiţionale ale muncii forţate, cum ar fi servitutea pentru datorii, există în prezent forme contemporane de muncă forţată, precum migraţia lucrătorilor traficaţi pentru exploatare economică în diverse sectoare (industria construcţiilor, industria alimentară, sectorul agricultură sau prostituţia forţată).

Cu privire la exploatarea prin muncă a copiilor, statisticile ONU arată că unul din zece copii munceşte în scopul exploatării economice. Organizaţia mondială atrage atenţia asupra faptului că acest lucru contravine Convenţiei privind Drepturile Copilului care recunoaşte dreptul acestuia de a fi protejat de fenomenul exploatării economice şi de a presta orice tip de muncă care poate fi periculoasă, care poate interfera cu educaţia copilului sau care poate dăuna sănătăţii şi dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului.

În ceea ce priveşte traficul de persoane, Protocolul pentru prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane în special în rândul femeilor şi copiilor prevede că traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportul, transferul sau primirea de persoane, prin ameninţarea sau folosirea forţei sau a altor forme de constrângere în scopul exploatării. Exploatarea include prostituţia altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau trafic de organe.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), peste 40 de milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale sclaviei moderne. Astfel, se estimează că 40,3 milioane de persoane se află într-o formă de sclavie modernă, 1 din 4 victime ale acestui fenomen fiind copii.

De asemenea, 24,9 milioane de persoane sunt victime ale muncii forţate, dintre acestea 16 milioane de persoane fiind exploatate în sectorul privat (munci casnice, construcţii, agricultură), iar alte 4,8 milioane de persoane sunt victime ale exploatării sexuale forţate; 4 dintre cele 24,9 milioane de persoane sunt victime ale muncii forţate impuse de autorităţile statului.

Statisticile ONU arată totodată că femeile şi fetele sunt afectate în mod disproporţionat de munca forţată, reprezentând 99% dintre victime în industria sexului comercial şi 58% în alte sectoare.

Sursa: agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba

Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este un habitat de interes comunitar din Alba protejat la nivelul Uniunii Europene, inclus în anexele Directivei Habitate.

Acest tip de pădure, endemic Carpaților, este caracteristic regiunii și se dezvoltă pe suprafețe extinse în acest areal. Este format din păduri mixte de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) și molid (Picea abies), care cresc pe soluri neutre, bazice sau ușor acide.

Flora caracteristică include specii precum mierea ursului (Pulmonaria rubra), tătăneasa (Symphytum cordatum), breabănul (Dentaria glanduligera), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), spânzul (Helleborus purpurascens), omagul (Aconitum moldavicum) și vulturica (Hieracium rotundifolium).

Majoritatea acestor specii înfloresc primăvara, în aprilie-mai.

În județul Alba, acest habitat este protejat în siturile Natura 2000: ROSCI0253 Trascău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0324 Munții Bihor și ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE