Vinul este una dintre primele creatii ale umanitatii si a ocupat un loc privilegiat in numeroase civilizatii, fiind consumat de om de mai bine de 6.000 de ani.

Aceasta bautura dezvolta atat functii dietetice, cat si socio-religioase. La randul sau, reprezinta o serie intreaga de descoperiri legate de primele reactii chimice efectuate de om: fermentarea si oxidarea.

Odată cu sosirea toamnei ne reluăm rutina zilnică, ne întoarcem la muncă (gata cu concediile la greci!), la studiu, la căldură și mai ales… la savurarea unor vinuri foarte bune. Nu că această băutură nu ar fi prezentă în restul anului, dar în acest anotimp un pahar de vin are o notă specială. Vremea caldă ne determină, de obicei, să optăm mai mult pentru vinul alb. Dar odată cu sosirea anotimpurilor mai răcoroase, este momentul să alegem un vin roșu.

Este bogat în antioxidanți puternici. Vinul roșu este plin de substanțe care au diverse proprietăți benefice pentru organism. Mulți experți în sănătate recomandă până la un pahar pe zi pentru a combate bolile de sezon. Este bogat în polifenoli. Datorită acestora, atunci când bem un pahar de vin roșu, ne simțim învăluiți de o senzație de căldură, fix ce ne trebuie, mai ales dacă încă nu avem căldură în calorifere (și în România mereu pot apărea probleme) sau nu am pornit centrala.
Este ideal de asortat cu rețete de sezon. În lunile friguroase suntem mai înclinați să mâncăm mâncăruri mai grele. Un vin roșu se potrivește cel mai bine cu aceste tipuri de rețete, deoarece are caracteristici aromatice ideale. Putem păstra vinul roșu în pivniță chiar și pentru perioade lungi de timp. O sticlă de vin alb se bea cel mai bine imediat ce a fost cumpărată, în timp ce o sticlă de vin roșu poate rămâne în pivniță mai mult timp, până când se ivește o ocazie specială. Eliberează endorfine din corpul nostru, care ne oferă o senzație de relaxare și fericire. Un pahar de vin roșu poate fi de ajutor în zilele reci și gri de toamnă și iarnă. Ameliorează oboseala fizică tipică lunilor de iarnă. Se întâmplă adesea să ne simțim obosiți în zilele reci: polifenolii din vinul roșu ne ajută sistemul cardiovascular și conțin antiradicali liberi.

Vinul rosu este sanatos atunci cand este baut in cantitati adecvate, despre care expertii spun ca este un pahar pe zi. De asemenea, nu ar trebui sa fie consumat in orice moment al zilei, investigatiile considera ca ora potrivita este in timpul cinei sau pranzului. Toate acestea au fost finalizate dupa revizuirea mai multor studii care sustin ca un pahar de vin rosu pe zi ajuta la prevenirea multor boli cardiovasculare, atat la barbati, cat si la femei, datorita continutului ridicat de ponifenoli. De asemenea, serveste la tratarea bolilor si tulburarilor, cum ar fi: diabetul, dementa sau osteoporoza, datorita efectului sau antioxidant. Proprietatile vinului se afla in ingredientul principal, strugurii, care contin o multime de antioxidanti naturali. Antioxidantii pot fi obtinuti in mod natural din diferite fructe, legume si plante aromatice, iar functia sa principala este de a reduce stresul oxidativ, o reactie care se formeaza atunci cand glucoza reactioneaza cu oxigenul si elibereaza toxine in organism. Aceste toxine incetinesc procesele de regenerare celulara si, desi organismul are capacitatea de a elibera de la sine toxinele generate de stresul oxidativ, odata cu inaintarea in varsta, aceasta capacitate este diminuata. Stresul oxidativ este legat de aparitia celulelor canceroase si a bolilor de inima. Din acest motiv, este foarte important sa aveti o dieta bogata in alimente cu antioxidanti. Fructele rosii si strugurii negri contin o cantitate buna de un antioxidant numit resveratrol si, desi, desigur, consumul de fructe intregi va fi cel mai bun mod de a obtine substantele nutritive, iar un pahar ocazional de vin va fi o modalitate buna de a va stimula aportul.

Să nu uităm nici de vinul fiert. Imediat îi vine sezonul și lui și nimic nu e mai plăcut decât o cană de vin fiert, seara cu prietenii sau cu familia. Care e rețeta perfectă de vin fiert? Desigur, depinde și de gustul fiecăruia, dar avem și noi o recomandare.

Sursa.tulceanoastra.ro, springfarma.com

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Toamna începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună toamna târziu, se zice că Sf. Ilie se întoarce cu carul plin de porumb acasă.

Roatele carului sunt pline de cuie, ca să nu scapete la vale. Cum merg ele pe podul cerului, îl înţeapă, şi prin acele înţepături curge ploaia.

Superstiții din bătrâni

Când vin ciorile de cu toamnă, e semn că vine şi iarna. Dacă toamna vin stoluri de grauri şi se pun printre vite la câmp, e semn de toamnă lungă, se vor coace cucuruzii. Dacă toamna nu e mâncat cucuruzul de ciori şi grauri, e semn de toamnă lungă. Se crede că, dacă cresc toamna târziu ciuperci pe imaşe, în anul viitor va fi multă roadă în secară. Bureţi mulţi aduc iarnă grea. Dacă călătoresc rândunelele toamna, se ţine semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut şi primăvara se apropie. Dacă rândunelele se duc târziu toamna de la noi, e semn de toamnă frumoasă şi călduroasă.

Dacă păsările sălbatice, toamna, când pleacă de la noi, au zbor lin, toamna e lungă şi frumoasă, dar dacă zboară în cerc şi lărmuiesc mult, vremea e schimbătoare, toamna urâtă. Se întâmplă că mai vezi şi toamna câte o floare de salcâm printre frunze; acesta e semn de toamnă lungă. Când toamna sunt şoareci mulţi, e semn că iarna va fi mare. Când şoarecii adună spice va fi iarnă foarte grea. Când cântă vrăbiile toamna, are să plouă. Toamna, când piţigoii, ciocârlanii vor ţârâi pe lângă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt, şi chiar omăt o să cadă. Toamna, de va tuna şi fulgera, e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă zboară toamna multe aţe de paingăn, va fi toamnă lungă. Când vin iepuri prin grădină toamna e semn că are să urmeze o iarnă grea. Toamnă caldă, iarnă lungă.

Toamna isi incepe anotimpul în septembrie grație echinocțiului autumnal anunțat de intrarea Soarelui în semnul zodiacal al Balanței, un eveniment marcând un echilibru delicat și semnificativ între lumină și întuneric, masculinitate și feminitate, spirit și materie, viață și moarte,  Yin și Yang. Poate că este una din cele mai potrivite perioade ale anului pentru a da sau descoperi un înțeles profund existenței din perspectiva mortii și renașterii și pentru a înțelege necesitatea și frumusețea drumului nostru aparent efemer prin această lume.

Echinocțiul lunii septembrie, echinocțiul de toamnă în emisfera nordică, cunoscut și sub numele de Alban Elfed, Cornucopia, Sărbătoarea Avilon-ului, Festivalul lui Dionysus, Casa recoltei, Mabon, Noaptea vânătorii, Al doilea festival al culesului, Recolta vinului, Ziua recunoștinței vrăjitoarelor, este legat de o multitudine de mituri și superstitii pe cuprinsul întregii lumi și a istoriei umane. Animale asociate cu echinocțiul de toamnă din emisfera nordică sunt câinii, lupii și păsările de pradă. Creaturile mitice corespunzătoare acestui eveniment astronomic sunt gnomii, minotaurii și sfinxul.

Sursa: toamna.totu.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Transilvania, Ardeal: De unde vin numele acestora ?

Când vorbim despre Transilvania, putem discuta ore în șir despre orașele superbe, mâncarea delicioasă sau peisajele incredibile ale acestei regiuni. Totuși, există un detaliu pe care toți îl cunoaștem, dar puțini dintre noi îl pot explica: această zonă poartă două nume, Transilvania și Ardeal!

Termenii de Transilvania și Ardeal au fost consemnați pentru prima oară începând cu anii 1000, respectiv 1200. În ce îl privește pe primul dintre acestea, Transilvania, el provine din latina medievală, iar prima mențiune a acestui nume datează din 1075.

Pe la începutul secolului XII, acest teritoriu este menționat ca „Partes Transsylvana”, mai precis, în traducere, „Părțile de dincolo de pădure”. Într-un sens restrâns, Transilvania denumește zona Depresiunii Transilvaniei, fiind mărginită de către Carpaţii Orientali, de Carpaţii Meridionali, cât şi de Munţii Apuseni.

Astfel, dacă în cazul Transilvaniei vorbim despre o etimologie latină, atunci când vine vorba despre Ardeal, limba de origine este maghiara. Mai precis, denumirea vine de la cuvântul „erdely”, care, la fel ca în cazul Transilvaniei, înseamnă „dincolo de pădure”. Încă din anul 1200, în istorie sunt consemnate diferite denumiri care provin din acest cuvânt maghiar, cum ar fi Erdeulu, Erdeuele, Erdeuel, Herdeuel, Erdevel și Erdul. Începând cu 1400, forma de Erdely devine cea predominantă.

Astfel, cele două denumiri au un înțeles asemănător, însă diferența este dată de etimologia fiecărui cuvânt. Latina medievală, în cazul Transilvaniei, iar în cazul Ardealului, maghiara.

Sursa:stiridecluj.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE