Știri
Statutul de Regional Innovation Valley pentru Regiunea Centru
Statutul de Regional Innovation Valley pentru Regiunea Centru
Regiunea Centru a primit titlul de Regional Innovation Valley, ca urmare a angajamentului asumat încă de acum aproape 10 ani și a acțiunilor întreprinse prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, de a se transforma într-o regiune inovativă.
Desemnarea Regiunii Centru ca Regional Innovation Valley constituie un avantaj atât pentru reprezentanții mediului privat, cât și pentru reprezentanții administrației publice din cele șase județe ale regiunii, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș. Și Sibiu. Lansat în luna martie 2024, Programul Regional Innovation Valleys (RIV) este o inițiativă în cadrul Noii Agende Europene de Inovare (NEIA), cu rolul de a crea contextul necesar coordonării politicilor regionale și a investițiilor în domeniul cercetării și inovării, dar și de a consolida cultura cooperării.
Prin statutul primit, pe lângă susținerea inovației regionale, Regiunea Centru se angajează să se transforme într-o regiune conectată la ecosistemul de cercetare și inovare național și european prin care sprijină actorii regionali să se integreze în lanțurile valorice cheie europene și în lanțurile valorice internaționale. Acest statut facilitează accesul întreprinderilor, a institutelor de cercetare și universităților din Regiunea Centru la parteneri și investitori din alte regiuni inovative europene care să contribuie la dezvoltarea activității de cercetare – inovare și la o integrare mai ușoară în lanțurile valorice cheie europene. De asemenea, prezența Regiunii și a ADR Centru între regiunile desemnate ca Innovation Valleys, accesul direct la parteneri și la exemple de bună practică în domeniul cercetării, inovării, la experiența altor regiuni în implementarea strategiilor de specializare inteligentă. de asemenea, se va acorda sprijin pentru întărirea capacității administrative pentru managementul Strategiei de Specializare Inteligentă (RIS3) Centru 2021-2027 ce constituie o premiză pentru implementarea eficientă a Programului Regiunea Centru.
„Prin dobândirea acestui statut, ne declarăm angajamentul de mobilizare și o implicare crescută în dezvoltarea Strategiei de Specializare Inteligentă ajunsă la a treia versiune, a regiunii constituită de 25 ani, dar și pentru îmbunătățirea procesului de coordonare a investițiilor și politicilor lor în cercetare și inovare în regiune. Prin acest program vom contribui la transformarea diversității regiunii într-un punct forte și vom facilita colaborarea și promovarea noilor lanțuri valorice pentru inovare în acest grup în care am fost primiți, al regiunilor europene inovative. Statutul marchează o etapă semnificativă în progresul regional, ADR Centru punând și mai mult accentul de acum încolo asupra promovării ecosistemului regional de cercetare-inovare în procesul de descoperire antreprenorială, în elaborarea viitoarei strategii de specializare inteligentă și a celei de dezvoltare regională. Prin extinderea cooperării regiunilor bazate pe Specializarea inteligentă, inclusiv cele mai puțin dezvoltate cum este Regiunea Centru, vom fi mai bine echipați pentru a consolida performanța în materie de inovare a Europei” a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.
Statutul de REGIONAL INNOVATION VALLEY de a fost acordat de către Comisia Europeană, sub semnătura reprezentaților Comisiei, Iliana IVANOVA (Directoratul General pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret) și Elisa FERREIRA (Directoratul General pentru Coeziune și Reforme). Conferirea statutului nu este doar o recunoaștere a rezultatelor acestor angajamente, ci și o asumare pe termen mediu și lung a continuării acțiunilor în domenii considerate prioritare: reducerea dependenței de combustibilii fosili, creșterea siguranței alimentare globale, gestionarea transformării digitale (inclusiv a securității cibernetice), îmbunătățirea serviciilor medicale și atingerea circularității. O altă categorie de angajamente se referă la creșterea nivelului și a calității colaborării interregionale în vederea identificării măsurilor de politică publică necesare sprijinirii inovării, inclusiv în domeniile de specializare inteligentă comune sau complementare, și creșterea coeziunii între regiuni cu diferite niveluri de dezvoltare și/sau performanță în inovare, prin includerea regiunilor emergente. Consolidarea și interconectarea ecosistemelor regionale de inovare prin planuri comune de acțiune pentru inovare, în vederea constituirii de Regional Innovation Valleys conectate pe baza strategiilor de specializare inteligentă și corelate cu Parteneriatele pentru inovare regională (PRI), se aliniază priorităților stabilite prin Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru 2021.2027 și acționează ca un angajament suplimentar al ADR Centru față de Regiune și de cetățenii săi.
Regiunile cu acest statut s-au angajat să-și consolideze politicile și investițiile în inovare, concentrându-se pe provocările cu care se confruntă UE, așa cum sunt subliniate în NEIA. Acestea includ reducerea dependenței de combustibilii fosili, creșterea securității alimentare globale, stăpânirea transformării digitale (inclusiv securitatea cibernetică), îmbunătățirea asistenței medicale și creșterea circularității. Pe lângă finanțare, Comisia va sprijini și aceste regiuni prin activități de consolidare a comunității, evenimente de relaționare și acțiuni de comunicare specifice.
Comisia a identificat 151 de regiuni drept Văi Regionale ale Inovării (RIV), ca parte a Noii Agende Europene de Inovare (NEIA) . Reunind o serie de regiuni din Europa cu diferite niveluri de inovare și conectând actorii cheie în inovare, RIV-urile urmăresc să consolideze ecosistemele regionale de inovare, să reducă decalajul de inovare din Europa și să îmbunătățească performanța globală a inovației a Europei. UE va sprijini această inițiativă cu 116 milioane EUR în cadrul programului Ecosisteme europene de inovare (EIE) al Orizont Europa , a programului UE de cercetare și inovare și a Instrumentului pentru investiții interregionale în inovare (I3) al Fondului european de dezvoltare regională.
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri9 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri4 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri38 de minute ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului