Pe 18 octombrie 1599 are loc bătălia de la Şelimbăr în cadrul căreia Mihai Viteazul, domn al Valahiei, înfrânge oastea transilvăneană în frunte cu Andrei Bahory

Mihai Viteazul intră în Alba Iulia, iar întreg teritoriul Transilvaniei trece sub autoritatea lui.

Influenţa militaro-politică a Poloniei în principatele româneşti la sfârşitul secolului XVI a constituit un pericol eminent pentru domnia lui Mihai Viteazul în Muntenia. Ilustru strateg şi om de o verticalitate şi claritate rară a gândirii, Mihai Viteazul s-a văzut nevoit să atace primul în Transilvania pentru a evita un atac concentric din direcţiile Transilvania şi Moldova.

Bătălia de la Șelimbăr (germană Schellenberg) a avut loc pe 18 octombrie (s.v) / 28 octombrie (s.n) 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.

După loviturile puternice primite, oastea transilvăneană a fost dezintegrată, pierzând 2 mii de morţi, o mie de răniţi şi toată artileria. În încercarea de a se refugia în Moldova, principele Transilvaniei, Andrei Bathory, a fost ucis de ţăranii secui. Mihai Viteazul va intra deja la 1 noiembrie 1599 în capitala Transilvaniei – Alba Iulia obţinând controlul militar al principatului.

Chiar dacă alianța (din 27 mai 1595) a voievodului Mihai cu Sigismund Báthory era clară, acesta din urmă dăruindu-i la 6 ianuarie 1597 castelul și domeniul Buia, format din 14 comune, toate în județul Sibiu, domeniul Sona din județul Alba și dreptul de a construi în Bălgrad (Alba Iulia), lângă cetate, o mânăstire, care a și fost ridicată în acel an, relațiile dintre cei doi s-au deteriorat de-a lungul timpului.

În 1597 se produseseră schimbări însemnate în Transilvania. Sigismund Báthory i-a făcut o vizită împăratului Rudolf al II-lea la Praga. A fost încheiat un tratat bilateral, în baza căruia Báthory ceda imperiului Transilvania în schimbul ducatelor Oppeln (Opole) și Ratibor (Racibórz) din Silezia. Schimbul dădea posibilitate Austriei să-și extindă influența asupra creștinilor din Imperiul Otoman. Situația l-a determinat pe Mihai Viteazul să reflecteze asupra alianței cu Báthory și să decidă încheierea la rândul său a unui tratat mai favorabil cu împăratul Germaniei, la 9 iunie 1598 la Mănăstirea Dealu. Preambulul tratatului prevedea că Mihai recunoștea suzeranitatea Habsburgilor asupra Țării Românești, împăratul obligându-se să țină pe socoteala sa 5000 de mercenari pe lângă Mihai, voievodul rămânând domn pe viață și cu drept ereditar în familia lui. Obiceiurile și autonomia țării urmau să rămână intacte, neschimbate, nu se prevedea plata vreunui tribut, iar solii români urmau să fie primiți la curtea imperială cu toate onorurile. Sigismund Báthory, fire schimbătoare și indecisă, și-a dat seama că ducatele sileziene nu făceau cât Transilvania și, în august 1598, s-a reîntors la vechea lui stăpânire, după care i-a expulzat pe reprezentanții împăratului Rudolf.

Revenit în Ardeal, Sigismund Báthory l-a chemat din Polonia pe vărul său Andrei Báthory, care era cardinal. I-a cedat acestuia tronul principatului Transilvania, iar Dieta Transilvaniei l-a recunoscut pe cardinal în aprilie 1599 ca principe.

Schimbarea lui Sigismund Báthory era cu totul defavorabilă lui Mihai, Andrei Báthory fiind inamicul lui Rudolf al II-lea, împăratul nemaiavând drepturi în Transilvania. Luându-și măsuri de siguranță spre Dunăre și Moldova, Mihai a început înaintarea spre Transilvania. În câteva zile, Mihai obținu sprijinul sașilor brașoveni. A continuat marșul din Prejmer, prin Codlea, Făgăraș și satele din Țara Făgărașului, ajungând la Tălmaciu la 15/25 octombrie. Armata sa, întregită cu grupul secundar condus de Radu Buzescu și Banul Udrea, înainta spre Sibiu, așezându-și tabăra la Veștem în ziua de 16/26 octombrie. Sperând tergiversarea bătăliei, pentru a primi întăriri, cardinalul Báthory își stabili tabăra la nord de cetatea Sibiului, pe malul stâng al Cibinului. La 18/28 octombrie, dimineața, Mihai Viteazul înainta spre Sibiu.

Andrei Báthory, depășit și luat prin surprindere de pregătirile militare ale lui Mihai, fu nevoit să-și dispună oastea (circa 16000 de oameni) într-un loc defavorabil, între zonele Lazarett și Exerzierplatz, având în spate bălțile Cibinului, folosite la apărarea cetății Sibiului, pe laturile de sud și est.

Bătălia începu la ora nouă cu un schimb intens de focuri de artilerie. Cele 18 tunuri ale lui Mihai, deși amplasate dominant, au avut inițial un tir greșit. Artileria cardinalului, superioară numeric (circa 40-50 de tunuri) a ripostat foarte puternic. În finalul pregătirii artileriei, un nobil de origine română, Daniel Zalaschi, trecu de partea armatei lui Mihai, făcându-i cunoscută poziția dispozitivului inamic. Atacul l-a dat Mihai Viteazul pe flancul stâng, grupul de oaste al lui Baba Novac încercând să scindeze oastea cardinalului. În ciocnire căzu Ștefan Lazăr, comandantul flancului cardinalului. Gáspár Kornis, comandantul locotenent al oștii cardinalului reuși să-l respingă pe Baba Novac. Mihai reluă atacul cu partea centrală a oștirii sale, formată din mercenari unguri și secui de sub comanda lui Gheorghe Makó. Aceștia pătrunseră în dispozitivul inamic, lărgind flancurile spărturii și acționând atât în sprijinul lui Baba Novac, cât și împotriva lui Moise Székely, reușind să respingă dreapta și centrul oștirii transilvănene. Profitând de succes, voievodul român își întări trupele din centru cu escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni și l-a angajat în bătălie și pe aga Lecca. Linia întâi a lui Gáspár Komis fu străpunsă, soarta bătăliei înclinându-se de partea lui Mihai Viteazul.

În jurul orei 15, armata principelui cardinal Andrei Báthory, rămasă fără comandant și atacată din flanc, s-a dezorganizat și a intrat în derută. Dezastrul fu aproape total. Apărătorii sași ai cetății Sibiu urmărind cu atenție, de pe creneluri, desfășurarea bătăliei, au salvat 350 de ostași sași care făceau parte din oastea cardinalului, trăgându-i cu funiile, peste ziduri, în interiorul cetății.

Bilanțul bătăliei a fost impresionant: din rândurile oștirii transilvănene au căzut peste 3000 de oameni, alții 1000 fiind răniți și prizonieri. Pierderile armatei lui Mihai Viteazul au fost de asemenea mari, trupurile celor căzuți, din ambele tabere, fiind adunate de locuitorii Sibiului și depuse într-o groapă comună. Locul înhumării se cheamă și astăzi „Movila lui Mihai”.

Seara, Mihai Viteazul a ordonat urmărirea pâlcurilor de soldați, pentru a-i împiedica să se regrupeze și să creeze probleme. Cardinalul Báthory fugi cu destinația Moldova, însă pe drum, în munți, a fost capturat de secui, care l-au decapitat la 31 octombrie. Capul cardinalului i-a fost dus lui Mihai Viteazul.

După bătălia de la Șelimbăr, prin toate localitățile sibiene, prin care a trecut domnitorul român în drumul său spre Alba Iulia, populația l-a primit cu entuziasm.

Sursa: unitischimbam.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Investiții în echipamente IT pentru îmbunătățirea serviciilor medicale la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, a lansat recent licitația pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice, care prevede dotarea cu sisteme informatice și modernizarea infrastructurii digitale a spitalului, cu scopul de a îmbunătății calitatea serviciilor medicale. Valoarea totală estimată a proiectului este de 3.598.477,62 lei.

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a județului Alba, asigurând asistența medicală de specialitate pentru 323.879 de locuitori ai județului, îndeplinind totodată și funcția de Spital de Urgență. Unitatea sanitară are în prezent 763 de paturi, 25 paturi spitalizare de zi, Unitate de Primiri Urgente 5 paturi și 14 paturi pentru însoțitori, acoperind peste 25 de specialități medicale.

Unitatea sanitară oferă de asemenea, în cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului cu cabinete de specialitate, servicii medicale în regim de ambulatoriu pentru specialități clinice.

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia îşi extinde constant paleta de servicii medicale acordate pacienților. Au fost dotate cu aparatură nouă și performantă mai multe secții și compartimente, care la acest moment corespund standardelor internaționale, iar o atenție deosebită s-a acordat condițiilor hoteliere.

Proiectul „Îmbunătățirea sistemelor informatice și a infrastructurii digitale a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, își propune îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a administrării eficiente a activităților interne prin intermediul soluțiilor digitale, urmărind îndeplinirea următoarelor obiective specifice:

-Crearea infrastructurii IT necesare in vederea implementarii unui sistem informatic de teleradiologie gazduit de SJU Alba cu posibilitatea de integrare la nivelul judetului.
-Implementarea unei solutii de recunoastere vocala la nivelul SJU Alba -Dezvoltarea Infrastructurii IT prin achiziționarea de echipamente hardware in vederea asigurarii infrastructurii necesare legate de cerintele actuale si previzionate de procesare si stocare la nivelul SJU Alba
– Implementarea unei soluții IT care are ca scop gestionarea consumurilor de reactivi la nivelul Laboratorului de analize medicale

Prin prezenta achiziție Echipamente și Soluții Software în cadrul Proiectului ”Dezvoltarea infrastructurii IT la nivelul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia” se urmărește îndeplinirea celor 4 obiective specifice asumate prin proiectul depus pentru finanțare prin Planul Național pentru Reziliență și Redresare, Investiției specifice I3.3 – Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice din cadrul pilonului II: Transformare digitală – componenta 7: Transformare digitală, investiţia: I3. Realizarea sistemului de eHealth şi telemedicine, Apeluri de proiecte: COD APEL: MS-733 aferent I3.3. – APEL COMPETITIV, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNR

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

20 de concurenți din 9 județe participă la Festivalul Național de Folclor ,,Mureș, pe marginea ta”

Duminică, 20 octombrie 2024, la Casa de Cultură „Ion Sângerean” din Ocna Mureș, va avea loc cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Mureș, pe marginea ta”, un eveniment de referință în peisajul cultural românesc.

Festivalul, care se desfășoară anual în orașul Ocna Mureș, județul Alba, are ca principal obiectiv promovarea tinerilor interpreți de muzică vocală tradițională, contribuind astfel la conservarea și valorificarea Patrimoniului Cultural imaterial.

Intr-o atmosferă plină de culoare și emoție, 20 concurenți din 9 județe ale României vor urca pe scenă pentru a participa la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de folclor din țară, cu speranța de a câștiga Marele Premiu al ediției. Jurizarea va fi asigurată de un juriu de elită format din personalități ale folclorului și etnografiei românești: Elise Stan, Doina Ișfănoni și Traian Jurchela, care vor avea sarcina dificilă de a alege câștigătorii dintre talentații interpreți.
Pe durata deliberării juriului, publicul va avea parte de un spectacol folcloric extraordinar.

Pe scenă vor evolua nume consacrate ale muzicii populare românești precum Traian Jurchela, dar și foști laureați ai acestui festival, precum Alice Ghile, câștigătoarea Marelui Premiu la ediția anterioară, și Cristina Todor, câștigătoarea Marelui Premiu la ediția cu numărul XXXII. De asemenea, vor încânta publicul cu momente artistice deosebite Roxana Reche, Nicolae Plută, Dorina Narița, Floricica Moga, dar și Ansamblul Folcloric „Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș alături de soliștii Camelia Ilea și Virgil Moga.

Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra Ansamblului Folcloric al Județului Alba, sub bagheta dirijorului Alexandru Pal, oferind o ambianță muzicală de excepție care va pune în valoare atât interpretările concurenților, cât și recitalurile invitaților.

Festivalul „Mureș, pe marginea ta” reprezintă nu doar o platformă de afirmare a tinerelor talente din domeniul folclorului românesc, ci și o ocazie de a aduce laolaltă comunitatea locală și de a stimula interesul pentru valorile autentice ale culturii tradiționale. Prin organizarea acestui eveniment de către Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Ocna Mureș, și Casa de Cultură „Ion Sângerean”, organizatorii continuă angajamentul asumat pentru păstrarea și promovarea identității culturale a României.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE