O filială a Societății cultural – patriotice „Avram Iancu” s-a reînființat la Ocna Mureș

În fruntea filialei din Ocna Mureș a fost ales poetul Dan Suciu, cunoscut promotor cultural din zonă și cel care, de ceva vreme încoace, ne ține conectați la noutățile din Ocna Mureș și împrejurimi, prin intermediul Ziarului de Sânbenedic.

Sâmbătă, 9 noiembrie 2024, la Casa de Cultură „Ion Sângereanu” din Ocna Mureș a avut loc ședința de reînființare a filialei locale a Societății cultural – patriotice „Avram Iancu” din România. La ședința de reînființare au participat 20 de membrii din Ocna Mureș și din Războieni, alături de ei fiind prezenți președintele Societății cultural – patriotice „Avram Iancu” din România, domnul Tiberiu Groza, și delegați din filialele Cluj Napoca și Aiud.

Alături de domnul Dan Suciu, în biroul executiv au mai fost aleși în funcția de vicepreședinte profesorul Pantilimon Popovici și în cea de secretar scriitorul Rad Emil. Reînființarea filialei Ocna Mureș a Societății cultural – patriotice „Avram Iancu” din România a fost urmată de Spectacolul omagial „Avram Iancu, suflet românesc”, dedicat eroului național Avram Iancu, la 200 de ani de la nașterea sa.
Spectacolul a debutat cu prezentarea unor informații esențiale din viața eroului național Avram Iancu, prezentare susținută de profesorul Pantilimon Popovici, și cu un moment de cântece și dansuri populare interpretate de Ansamblul folcloric „Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș și de solistele vocale Georgiana Vesa, Sofia Crișan și Diana Popa. Ansamblul Folcloric „Tradiții Uiorene” este coordonat încă de la înființare de soții Liana și Alin Stoica.
Au urmat apoi invitații de la Cluj Napoca: grupul vocal „Flori din Apuseni” coordonat artistic și muzical de Nicolae Turcu și grupul vocal „Muguri de folclor” coordonat de profesorul Alexandru Filip. În a doua parte a spectacolului au performat pe scenă interpreții Nicolae Turcu, Monica Coroiu, Dragoș Cîmpean și Adela Burcă, alături de cunoscutul Ansamblu Folcloric „Dor Transilvan” din Cluj Napoca. Cântecele patriotice au răsunat din vocile tinerilor interpreți acompaniate de aplauzele publicului prezent la eveniment, iar „Marșul lui Iancu” interpretat de Nicolae Turcu, cel care în 1992 cucerea marele premiu la festivalul „Mureș pe marginea ta” a fost cântat cu audiența ridicată în picioare și susținut cu aplauze de la început până la final. Spectacolul a fost prezentat în maniera sa inconfundabilă de profesoara Daniela Floroian, realizator de emisiuni culturale la Radio Reîntregirea și televiziunea națională Alba Carolina TV.
Ansamblul folcloric „Dor Transilvan” a fost înființat în urmă cu 30 de ani de directorul artistic Tiberiu Groza, un ocnamureșean format la Cluj Napoca unde activează artistic de peste 35 de ani. Ansamblul a debutat în forță pe scena „Cerbul de Aur” din Brașov și în timp a devenit un adevărat promotor al cântecului și dansului popular românesc, în țară și peste hotare.
Evenimentul cultural de la Ocna Mureș a fost organizat de Societatea cultural – patriotică „Avram Iancu” din România, cu sprijinul Primăriei Orașului Ocna Mureș și a Casei de Cultură „Ion Sângereanu” din Ocna Mureș, în sală fiind prezenți primarul orașului Silviu Vințeler, viceprimarul Paul Podariu și consilierul președintelui Consiliului Județean Alba, domnul Milu Negruț. Pentru implicarea benevolă, organizatorii au mulțumit domnilor profesori Vasile Sârb și Levente Szöcs, și doamnei Liana Stoica, directoarea Casei de Cultură „Ion Sângereanu” din Ocna Mureș.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

În calendarul ortodox din 13 noiembrie e sărbătoare de cruce neagră. Biserica Ortodoxă Creștină îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Gură de Aur

Biserica Ortodoxa alaturi de toti credinciosii din lume il cinstesc pe Sfantul Ioan Gura de Aur, Arhiepiscol al Constantinopolului in fiecare an pe 13 noiembrie.

Este cunoscut ca un ilustru si vestit dascal al lumii, care a provenit de pe meleagurile Antiohiei din parinti credinciosi ortodocsi. Pe tatal sau il chema Secund Stratilatul iar pe mama sa Antuza.

Inca de mic copil arata o inclinatie pentru stiinta cuvintelor, exceland la invatatura. Datorita firii ascutite, invata invatatura elineasca, devenind ucenic al lui Libanie si Andragatie, sofisti din Antiohia, iar mai apoi a celor din Atena.

De la ei a reusit sa deprinda toata intelepciunea elineasca dar si Sfintele Scripturi, datorita carora a reusit sa isi umple viata de curatie, fiind numit in functia de cleric de Sfantul Meletie, patriarh al Antiohiei. Mai apoi, Flavian il hironeste ca diacon si preot.

De-a lungul vietii sale a creat foarte multe invataturi pentru pocainta dar si pentru o buna podoaba a obiceiurilor crestinesti. Toata viata si-a petrecut-o talcuind dumnezeiasca Scriptura.

Pe cand Nectarie, patriarh al Constantinipolului este chemat la Domnul, Ioan Gura de Aur este chemat de la Antiohia, iar in urma votului episcopilor dar si din porunca imparatului Arcadie, Ioan este hironit ca patriarh al Constantinopolului.

Sporeste din ce in ce mai mult in nevointa talcuirii Sfintelor Scripturi dar si la dascalia intrebarilor, atragand si determinand foarte multi oameni sa urmeze calea cea dreapta, a pocaintei. A preferat sa dea mancarea lui nevoiasilor, mancand de multe ori doar zeama de orz. Obisnuia sa doarma foarte putin, insa nu pe pat, ci sustinandu-se pe niste funii.

Deoarece s-a certat cu imparateasa Eudoxia, care rapise via unei vaduve sarace, sfantul o mustra, cerandu-i sa nu tina un lucru strain cu sila. Aceasta deveni inversunata si il alunga pe Ioan de pe scaun intr-o prima faza iar mai apoi inca o data cu ajutorul episcopilor. Se mai intoarce o data insa iarasi este alungat la Cucuzo al Armeniei, unde va fi batjocorit si isi va gasi sfarsitul, dandu-si sufletul Cinstitului Dumnezeu.

Asa cum se pomeneste si in istoria lui, dupa ce este inlaturat de pe scaunul episcopal, cei care au complotat pentru acest lucru au cazut bolnavi, murind de moarte rea. Cinstitele moaste ale Sfantului Ioan Gura de Aur au fost aduse la Constantinopol, unde vor ramane pana la marele cutremur.

Ioana este un nume folosit în onomasticile română și bulgărească, de origine evreică însă. Compus din „Jahve” (Ilie) în formă să scurtă „Jo” și „hanan” (a avea milă), rezultând „Jahve a avut milă”, „Dumnezeu este milos”.  Ioana/ Ion este, la origine, o formulă de mulțumire față de o divinitate care a făcut posibilă nașterea unui copil, de aici semnificația „dar de la Dumnezeu”.  Altă interpretare este că ar putea fi formă savantă a numelui Ion care reproduce, prin intermediul slavonei bisericești, gr. „Ioannes”.  Ioana este un nume extrem de îndrăgit de părinții români, iar unul dintre motivele popularității lui este simbolistică, care în ebraică se traduce prin „binecuvântarea Domnului” sau „grație”.

Sursa: calendarulortodox.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE