Societate
Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta
Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază
Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.
În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.
Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.
Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.
Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.
sursa: cjalba.ro
Societate
14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci: Care este istoricul sărbătorii
14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci
Înălţarea Sfintei Cruci, prăznuită cu evlavie de creştini în fiecare an la data de 14 septembrie, este cea mai veche sărbătoare consacrată cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Iisus.
Praznicul împărătesc din ziua de 14 septembrie este respectat cu smerenie prin post negru.
La slujbele oficiate în lăcaşurile de cult ortodoxe în ziua praznicului Înălţarea Sfintei Cruci sunt marcate două evenimente importante pentru creştinătate: descoperirea lemnului sfânt, crucea pe care a fost răstignit Iisus pe muntele Golgota şi Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, în faţa credincioşilor de către Macarie, Episcopul Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie, anul 335.
Praznicul Înălţării Sfintei Cruci aminteşte de un moment foarte important din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Roma, împăratul Constantin avea război împotriva împăratului Maxenţiu, un persecutor al creştinilor (care a domnit între anii 307-312). Totodată, Maxenţiu avea o oaste numeroasă, recunoscută în imperiu pentru vitejia ei.
Scrierile religioase menţionează că, în ajunul luptei dintre cei doi împăraţi, în amiaza mare, împăratului Constantin i s-a arătat pe cer o cruce formată din stele strălucitoare, înconjurată de inscripţia: „Prin acest semn vei învinge!”. Mai mult, împăratul Constantin L-a visat pe Fiul Domnului, care i-a spus să pună semnul crucii pe steagurile şi pe scuturile ostaşilor din armata sa , ca un simbol al biruinţei.
A doua zi, împăratul Constantin a procedat aşa cum Iisus I-a spus în vis. Totodată, el a făcut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul de luptă din faţa armatei sale. Şi oastea împăratului Constantin, mai puţin numeroasă decât a lui Maxenţiu, a învins! Cei mai mulţi dintre războinicii lui Maxenţiu au pierit în luptă, iar cei rămaşi în viaţă au dat bir cu fugiţii. Atunci Constantin a înţeles cât de puternică este Sfânta Cruce. De aceea, el a rugat-o pe mama sa, împărăteasa Elena, să meargă la Ierusalim şi să găsească Crucea pe care a fost răstignit Iisus.
La 14 septembrie, creştinătatea celebrează descoperirea în anul 335 a Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos pe Muntele Golgota. Împărăteasa Elena a fost trimisă de fiul său, împăratul Constantin cel Mare, să descopere adevărata Cruce pe care a pătimit Iisus. După multe zile de săpături, împărăteasa Elena a descoperit locul pe care a fost răstignit Iisus şi trei cruci.
La Ierusalim, aproape de Golgota, împărăteasa Elena a descoperit însă trei cruci identice cu piroane cu tot. Pe una se credea că a fost răstignit Iisus, iar pe cele două se spunea că au fost crucificaţi doi tâlhari care au murit în aceeaşi zi cu Iisus. Împărăteasa era însă mâhnită că nu ştia care este Crucea căutată.
Adevărata Cruce pe care a fost răstignit Iisus a fost descoperită de Macarie, episcopul Ierusalimului de atunci, în urma unei minuni . Pentru că în localitate murise o tânără dintr-o familie aristocrată, episcopul a apropiat fiecare cruce de trupul fetei moarte. Tânăra a înviat şi l-a lăudat pe Dumnezeu, când ierarhul a aşezat lângă ea Crucea sfântă, cea adevărată, pe care a pătimit Iisus.
Societate
La Alba Iulia, colaborare intre Poliția Locală și Poliția Națională pentru fluidizarea traficului
La Alba Iulia, colaborare intre Poliția Locală și Poliția Națională pentru fluidizarea traficului
Colaborarea dintre Poliția Locală și Poliția Națională funcționează la Alba Iulia, în cele mai bune condiții.
Ultimul exemplu este demersul lor comun de a fluidiza în perioada următoare traficul rutier și cel pietonal din municipiu. Astfel, până în 20 septembrie, Poliția Locală Alba Iulia și Inspectoratul de Poliție al Județului Alba acționează împreună pe arterele principale și zonele adiacente unităților de învățământ, respectiv Calea Moților (între B-dul Revoluției 1989 și str. Avram Iancu- Școala generală ”Vasile Goldiș”), B-dul Revoluției 1989 – str. Toporașilor – str. Energiei (Școala Generală ”Mihai Eminescu”), str. Gheorghe Pop de Băsești (Colegiul Tehnic ”Apulum”) și str. Tudor Vladimirescu (Colegiul Tehnic ”Dorin Pavel”).
Aceste acțiuni se realizează pentru siguranța albaiulienilor, automobiliști sau pietoni, prin asigurarea fluenței în trafic și evitarea formării de ambuteiaje la orele de vârf, respectiv 07.30 – 08.30 și 11.30 – 12.10.
Societate
Elena Brânzan, grefieră la Tribunalul Alba, pensionare după mai bine de trei decenii de activitate, în cadrul instanțelor
Elena Brânzan, grefieră la Tribunalul Alba, pensionare după mai bine de trei decenii de activitate, în cadrul instanțelor
Elena Brânzan, grefieră a Tribunalului Alba, a ieșit la pensie după o activitate de mai bine de trei decenii în cadrul instanțelor de judecată.
Colegii Elenei Brânzan de la Tribunalul Alba au transmis în context un mesaj pe pagina de Facebook a instituției.
”Cu o vechime în funcția de grefier de peste 30 de ani, colega noastră Brânzan Elena se va bucura de o altă etapă a vieții, o binemeritată răsplată după întreaga activitate desfășurată în cadrul instanțelor de judecată.
O felicităm pentru cariera deosebită în care a dat dovadă de profesionalism, dăruire, loialitate și respect față de colegi.
Cu ocazia pensionării îi dorim noi oportunități, fiecare zi să aducă zâmbete, bucurii și împliniri alături de cei dragi!”, se precizează în mesajul amintit.
-
Știriacum o săptămână
Cine sărbătorește de Sfânta Maria: Variante ale numelui Maria. Care este semnificația numelui
-
Știriacum o săptămână
Crinul, asociat cu Fecioara Maria: Ce simbolizează această floare regală
-
Știriacum o zi
Primul manual de medicină a fost tipărit la Alba Iulia, la tipografia Mitropolitană: Alte lucruri mai puțin cunoscute despre orașul nostru
-
Știriacum o zi
Transhumanța de toamnă, între tradiție și continuitate: Mișcarea sezonieră a turmelor de oi între vale și munte, în patrimoniul UNESCO
-
Știriacum o săptămână
8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului: Ce să faci de Sfânta Maria Mică ca să-ţi meargă bine
-
Știriacum o săptămână
Ciubăritul, văsăritul sau torsul lânii, printre meșteșugurile și îndeletnicirile tradiționale din Alba: Care este istoria lor
-
Știriacum o săptămână
Prunele, fructele vedetă ale toamnei: Care sunt beneficiile consumului lor pentru sănătate
-
Știriacum 3 zile
13 septembrie, Ziua Pompierilor: Repere cronologice din istoria pompierilor