Fructele și legumele de sezon, adică bunătățile lunii februarie. Acestea pot fi consumate în anotimpul rece, ca un preambul al primăverii

Unul din principiile vieţii sănătoase spune că a consumă, în primul rând, fructe şi legume de sezon, este mereu cea mai bună soluţie.

Este bine pentru organism a€“ care primeşte în acest fel o paletă largă şi variantă de nutrienţi, este bine pentru mediu a€“ pentru că un consum crescut de fructe şi legume de sezon, în detrimentul celor exotice, limitează emisiile de dioxid de carbon, pe care le implică transportul.

Lista cu fructe şi legume de sezon, pentru luna februarie, este deschisă de mere. Nimic mai sănătos decât merele româneşti, parfumate şi sănătoase. Merele nu au voie să lipsească din nici o dietă.

Urmează portocalele care şi-au pierdut orice stătut exotic şi au devenit univesale, dar şi grapefruitul şi pomelo.

Pe lista mai încap bananele, la fel de univesale că şi portocalele.

În ceea priveşte legumele, ofertă este cu mult mai generoasă, decât pare la prima vedere. Morcovii, păstârnacul şi ţelină sunt peste tot, proaspete şi sănătoase, gata să-ţi asigure aportul de vitamine şi minerale de care ai nevoie, scrie BBC Good Food.

Ideal este să le concumi crude sau fierte în abur, ori coapte.

Nici supele cremă făcute cu aceste radacinoase parfumate nu sunt de lepădat.

Pe lista cu fructe şi legume de sezon trebuie trecută varză, varză de Bruxelles, conopidă şi neapărat prazul.

Toate au puţine calorii, sunt foarte bogate în vitamine, minerale şi fibre şi susţin sistemul imunitar.

Foarte important este şi faptul că sunt extrem de versatile, toate din aceste legume putând fi preparate în mai multe moduri, de la supe şi ciorbe de zarzavat, până la supe creme, piureuri.

Toate sunt delicioase la cuptor sau înăbuşite, gătite la abur ori călite în puţin ulei. Adaugă pe lista broccoli, andive şi salată.

Demnă de luat în seamă este şi sfeclă roşie, un adevărat miracol pentru sanate, dar şi guliile a€“ absolut delicioase în salate, cu suc de lămâie, puţin ulei, mult piper şi cimbru uscat.

O menţiune specială trebuie făcută pentru ceapă, albă sau roşie. Proprietăţile ei sunt o binefacere pentru sanate, astfel că nu trebuie să lipsească din nicio mâncare şi de la nicio masă.

În ciudă gerului, în pieţe ai să ai surpriză să găseşti ceapă verde, ridichi şi verdeţuri proaspete a€“ pătrunjel, mărar, leuştean.

Sunt crescute în seră, nu au gustul sănătos şi tare al legumelor coapte la soare, dar sunt o soluţie excelentă. Neapărat trebuie trecute pe lista cu fructe şi legume de sezon, mai ales pentru că miros a primăvară!

Sursa: femeia.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Temperaturile extreme nu au ocolit de-a lungul timpului nici luna februarie, astfel că temperatura minimă absolută este de – 38 de grade Celsius şi a fost înregistrată îpe 10 februarie 1929 la staţia meteorologică Vf. Omu

Maximă absolută a lunii este de 26 de grade, înregistrată la Medgidia, în 27 februarie 1995 şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016, conform datelor furnizate de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie.

La Bucureşti, minima absolută este de minus 30,2 grade Celsius, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, iar maxima absolută este de 25,7 grade, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016, potrivit caracterizării climatice a lunii februarie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii 1929, 1954, 1985, 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării.

Pe de altă parte, ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime mari (peste 19 grade Celsius), neobişnuite pentru luna februarie, au fost 1990, 1994, 1995 şi 2016. Printre anii cu cele mai calde luni februarie se află 1966, 1977, 1995, 2002 şi 2016.

Potrivit caracterizării climatice a lunii februarie, ultima lună calendaristică de iarnă păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie.

Deşi se apropie echinocţiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o uşoară creştere, totuşi advecţiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul şi nord-vestul continentului European şi staţionarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului şi gerurile să fie la fel de aspre.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive în zone din sudul ţării (în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea şi Delta Dunării), precum şi în zonele de câmpie din vestul ţării şi variază, în general, între 0 şi 2 grade C.

Izolat, în zona sudică a litoralului şi pe suprafeţe reduse din sud-vestul ţării, valorile medii de temperatură depăşesc 2 grade C. În Transilvania şi Moldova, acestea se situează între -2 şi 0 grade C, coborând, în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până la -4 grade C. Pe culmile joase ale Carpaţilor precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între -6 şi -4 grade C. La altitudini de peste 1500 de metri, în Carpaţii Orientali, dar şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile scad până la -8 grade C şi izolat, sub această limită.

Regimul precipitaţiilor din februarie este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei precum şi Podişului Transilvaniei. În extremitatea estică a Deltei Dunării şi izolat, în centrul Transilvaniei şi al Moldovei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii scad sub 20 mm. Spre vestul ţării, cantităţile de precipitaţii cresc, înregistrându-se valori medii cuprinse între 30-40 mm în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, în Câmpia şi Dealurile de Vest, precum şi pe areale din nordul Carpaţilor Orientali. Cantităţi lunare mai mari de 40 mm se regăsesc în masivele din Carpaţii Meridionali, în Munţii Banatului, Munţii Apuseni şi în Maramureş.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii 1953, 1954 şi 1999.

Printre anii cu cele mai ploioase luni februarie se află 1969, 1970, 1978, 1986 şi 2010. Pe de altă parte, în topul anilor cu cele mai secetoase luni februarie se regăsesc 1975, 1976, 1994, 1998, 2008 şi 2014.

Sursa:dcbusiness.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE