Știri
Frumusețile Apusenilor: Peştera Runc și „catedrala“ din stalactite şi stalagmite
În Apuseni, la limita judeţelor Alba şi Cluj, se află o zonă de o frumuseţe rară, foarte puţin cunoscută şi promovată în mediul turistic: Valea Runcului, cu peşteri, chei şi grote.
Pe aici umblă în voie ursul, cerbul, mistreţul, căprioara, râsul şi alte animale sălbatice, iar aşezările omeneşti sunt arhaice, cu locuinţe din lemn acoperite cu paie.
La poalele Muntelui Mare (1.826 de metri), în comunele Poşaga şi Ocoliş, din judeţul Alba, începând de la valea râului Arieş până la rezervaţia Scăriţa-Belioara, regăsim chei spectaculoase, peşteri neumblate şi grote în care s-au ascuns în anii ’50 luptătorii anticomunişti. Oamenii locurilor folosesc încă agricultura tradiţională şi au ca ocupaţie principală creşterea animalelor. Zona este virgină din punct de vedere turistic, chiar dacă se află la câţiva paşi de civilizaţie. Până la cele mai apropiate localităţi urbane, Turda şi Aiud, sunt aproximativ 50 de kilometri. Din acest punct de vedere, accesul nu este o problemă, existând drumuri bine întreţinute până la baza masivelor cu trasee turistice. Se ajunge aici pe Drumul Naţional 75, Turda-Câmpeni, pentru cei care vin dinspre Cluj sau Ţara Moţilor, şi pe drumul judeţean Aiud-Buru, pentru accesul dinspre Alba Iulia.
ABRUPTURI, CRESTE ŞI HORNURI Farmecul zonei începe cu Cheile Runcului şi Cheile Pociovaliştei de la Ocoliş. Relieful acestora este unul pitoresc, cu pereţi înalţi, aproape verticali. Cheile au fost create în sute de mii de ani de pârâul Runc, prin masivul calcaros Vultureasa. O excursie până în vârful Cheilor Runcului oferă imagini unice, până la Roşia Montană. Este o zonă sălbatică de o frumuseţe rară. Aria protejată Cheile Runcului este inclusă în situl de importanţă comunitară Trascău şi reprezintă cea mai spectaculoasă străpungere morfologică a crestei calcaroase, nu atât prin lungime, care ajunge la 1.800 de metri, cât prin amploarea dezvoltării pe verticală, înălţimea pereţilor în perimetrul cheilor depăşind uneori şi 450 de metri. Altitudinea maximă este de 982 de metri, în vârful care domină dinspre vest cheile. Cheile Pociovaliştei se află la trei kilometri de Cheile Runcului şi fac legătura spre Rezervaţia Geobotanică Scăriţa-Belioara. Pe aici, chiar şi acum, un om trece la trei-cinci zile. Cheile sunt o arie naturală complexă, constituită din forme de relief pitoreşti, o asociaţie de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri şi hornuri. Vizitarea acestora se poate face într-o zi, dacă turistul este grăbit, dar se poate realiza şi pe parcursul mai multor zile, perioadă care cuprinde obligatoriu şi restul zonei. În Cheile Pociovaliştei există un aven (n.r. – cavitate cu pereţi abrupţi formată pe roci solubile) ce poartă numele de Coada Căţelei, iar în Cheile Runcului se află „urma uriaşului“ şi ,,izvorul cu apă vie“. Aceste obiective turistice sunt mai puţin ştiute, dar de o frumuseţe rară. Pe crestele Vârfului Pleşa din Cheile Runcului se mai pot zări şi astăzi tranşeele din cel de-Al Doilea Război Mondial.
DIAVOLII DIN BISERICĂ Dacă ajungeţi prin zonă, biserica din satul Runc trebuie inclusă în traseu. Este monument istoric şi datează din anul 1733. Printre icoanele cu sfinţi, pictorii vremurilor au desenat şi câteva scene cu diavoli, realizaţi într-o manieră aparte. Una dintre scene reprezintă un diavol înlănţuit de Sfântul Haralambie. Diavolii, la fel ca restul picturii, sunt realizaţi pe o pânză specială de cânepă ţesută de femeile din sat şi lipită de pereţii din lemn. „Diavolul poate personifica reprezentarea ciumei, poate avea trup de femeie sau barbă de ţap. Sunt asemenea reprezentări pe icoane de sticlă şi mai puţin în biserici. În general, diavolii erau pictaţi sub forma personajelor considerate duşmani ai comunităţii“, explică Ioana Rustoiu, muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În biserica de la Runc, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril“, sunt două astfel de scene. Una îl prezintă pe un diavol înlănţuit, iar cealaltă este imaginea Judecăţii de Apoi, în care câţiva diavoli împing un grup de femei dezbrăcate spre gura unui balaur, semnificând Iadul. Pentru a nu fi pierdută definitiv, pictura are nevoie de lucrări de restaurare.
CATEDRALA DIN PEŞTERĂ În Cheile Runcului se află o peşteră inedită prin spectaculozitatea morfologiei: Peştera Runc sau Peştera Mare. Are o lungime de 378,5 metri şi o diferenţă de nivel de 63 de metri. Intrarea în peşteră se află pe versantul vestic, iar accesul se face printr-un tunel de circa doi metri. Interiorul este accesibil doar cu echipamente specifice, astfel încât, deşi este foarte frumoasă, nu poate fi vizitată de oricine. Aproape de capătul peşterii se află o veritabilă „catedrală“ din stalactite şi stalagmite, creată de natură în mii de ani. Foto: Radu Şerbănescu „Nici nu-i de mirare că e aşa de ascunsă peştera. Natura ştie ce să facă, ar fi un păcat aşa catedrală să fie pângărită de cei care nu ştiu să iubească mareţia şi să o trateze cu respect. Mă uit în stânga – coloane, în dreapta – coloane, şi stalagmite, şi stalactite, nu perfecte, ca cele din peşterile deja consacrate, dar este potenţial, natura are talent“, spune Radu Şerbănescu, speolog amator, care a vizitat şi fotografiat peştera. În peştera din Cheile Runcului au stat ascunşi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai mulţi săteni din zonă. 450 de metri este înălţimea la care ajung pereţii verticali din Cheile Runcului.
Alte destinaţii turistice în zonă Cheile Poşăgii, situate pe valea cu acelaşi nume, amonte de Schitul Poşaga, prezentând spectaculoase creste, grohotişuri şi vâlcele şi adăpostind două fenomene carstice de excepţie: izbucurile Bujor şi Feredeu, precum şi o carieră în care se află cristale de calcit. Mănăstirea Poşaga, situată la ieşirea din Cheile Poşăgii, o adevărată bijuterie de sculptură în lemn, cu zidul de incintă decorat cu medalioane din mozaic reprezentând portrete ale lui Burebista, Decebal, Traian, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara şi alte personalităţi istorice şi culturale, cu o statuie a lui Avram Iancu în curte şi cu chipul lui Horea, Cloşca şi Crişan sculptate pe poartă. La hramul mănăstirii, de Sântămărie Mare (15 august), se adună mii de credincioşi. Laricetul de la Vidolm este o rezervaţie naturală ce conţine arbori seculari de zadă de 35-40 de metri înălţime, unicul conifer cu frunze căzătoare din Europa. Se află în satul Vidolm, parte componentă a comunei Ocoliş, dar în zona Munţilor Trascău, de cealaltă parte a râului Arieş în raport cu centrul comunei. Grotele din munţi, ascunzători pentru luptătorii anticomunişti Deasupra Cheilor Runcului se întinde o altă rezervaţie spectaculoasă: Scăriţa-Belioara, care reprezintă un rest al unui întins platou calcaros intens erodat de ape, care conservă o serie de plante rare şi cuprinde vârfuri impunătoare, peşteri şi grote. Printre speciile rare care se găsesc aici se află şi vestita floare-de-colţ.
Sunt studiate până în prezent şapte peşteri: Coşul Boului, Colţul Rotund, Peştera fără Fund, Peştera lui Filip, Peştera Călugărului, Peştera Roşie şi Peştera Lungă. În vremurile luptei anticomuniste, partizanii primeau ajutor şi de la oamenii din satul Runc. „Rezervaţia Scăriţa-Belioara este o comoară turistică prea puţin cunoscută. După luni întregi de traseu, am reuşit să identificăm toate cele şapte peşteri, care apar în descrierea rezervaţiei. Împreună cu câţiva localnici, am reuşit să identific aceste minunăţii şi, în plus, am descoperit mai multe grote, unde, prin anii ’50, partizanii din grupul lui Leon Şuşman se ascundeau de Securitate. În viitorul apropiat o să fac un traseu al acestor peşteri şi grote, pentru a le arăta şi turiştilor din frumuseţea locului“, spune Ion Crişan. Posibilităţi de cazare Fiind o zonă virgină din punct de vedere turistic, nu există o ofertă prea bogată de cazare. În prezent, se construieşte prima pensiune din Ocoliş. Turiştii care vor totuşi să rămână mai multe zile aici pot să înnopteze la cele câteva case de vacanţă din sat. Una dintre acestea este Casa Partizanilor de la Runc. Costul de cazare pentru o noapte este de 50 de lei. Clădirea în sine are un trecut interesant. În această casă a locuit Elie Bufnea, un erou român prea puţin cunoscut, din Primul Război Mondial. Posibilităţi de cazare se mai găsesc în comuna Sălciua, la aproximativ 20 de kilometri sau în comuna vecină, Buru, din judeţul Cluj. Trasee turistice din Valea Belioarei Zona cuprinde câteva trasee turistice spectaculoase care sunt marcate. Cel mai cunoscut este însemnat cu punct roşu şi realizează traseul de circuit al Rezervaţiei Scăriţa-Belioara. Acesta urcă din cătunul Belioara, comuna Poşaga, pe la colibele Mateoaie în Şesul Craiului, traversează rezervaţia, coboară în poiana şi Şaua Cornul Pietrii şi apoi pe culmea Brădăţel şi valea Răstoaca se ajunge înapoi la Belioara. Un alt traseu este marcat cu triunghi albastru şi are ca punct de plecare Cornul Pietrii, prin Cheile Pociovaliştei până în satul Runc. Mai există un traseu marcat cu cruce albastră – dinspre Cheile Runcului spre staţiunea Băişoara. Spre nord-vest, merge la Băişoara, judeţul Cluj, iar spre nord-est, traseul coboară pe Valea Belioarei, afluent al Ocolişului, către Cheile Runcului. O parte din trasee au fost închise de Salvamont după un incendiu care a afectat rezervaţia în urmă cu câţiva ani. Cărările au fost blocate de trunchiuri de copaci carbonizate. Aventurierii nu ţin, însă, cont de atenţionări şi vizitează zona, mai ales că accesul nu este foarte dificil. O urcare în rezervaţia Scăriţa-Belioara se poate face în circa două ore, dar efortul merită pentru că peisajul este de vis.
Sursa: facebook Comuna Ocoliș
Știri
23 noiembrie: „Zborul Marii Uniri”: Misiune secretă ce avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918
Cu numai o săptămână înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia, doi voluntari, aviatorul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup, au îndeplinit o misiune secretă care avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918
Despre acest extraordinar episod din istoria noastră manualele nu vorbesc. Desfășurată în condiții extreme, misiunea a fost un succes și avea să rămână consemnată doar în lucrări militare și în memorii, sub denumirea de „Zborul Marii Uniri”.
Pe la începutul lunii noiembrie 1918, „fierberea” din Transilvania denota, fără echivoc, dorința fermă de unire a acestei provincii cu ţara. Tratativele purtate la Arad între Consiliul Național Român Central și reprezentanții guvernului maghiar constituiau o recunoaștere a acestei stări și a faptului că românii transilvăneni sunt stăpâni pe situație și că lucrurile vor evolua în direcția iminentei uniri. Rezultatul tratativelor, precum și opinia guvernului român refugiat la Iași referitoare la Unirea cu ţara trebuiau cunoscute de ambele părți ale Carpaților. În această situație, Marele Cartier General Român a ordonat trimiterea peste munți, la Blaj, a unui avion care să transporte de urgență documente deosebit de importante în vederea bunului mers al acțiunii.
Pentru îndeplinirea misiunii s-a recurs la voluntari. Dintre cei care s-au oferit să o îndeplinească au fost selectați aviatorul Vasile Niculescu (un absolvent de seminar teologic, care a urmat școala de pilotaj, gata să-și piardă viața în timpul unui atac german, în iulie 1917) și căpitanul Victor Precup, trimisul Marelui Cartier General, originar din Transilvania. Primul mai trecuse cu avionul peste Carpați în campania din vara lui 1917 și lansase manifeste în Ardeal, după cum aflăm dintr-un studiu semnat de Rareș Hădărean și publicat pe site-ul „Liga Militarilor Profesioniști”. De data aceasta, situația era cu totul specială: iarna, extrem de geroasă, benzina nu ajungea și pentru întoarcere, iar pornirea motorului devenea foarte dificilă, mai ales că avionul Farman 40 avea carlinga deschisă, zbura la 2.600 m altitudine, la o temperatură de aproape -40 de grade Celsius. În acest scop, avionului i s-a mai adăugat un rezervor, iar cei doi mesageri, îmbrăcați în costume groase și cu fețele acoperite cu un strat de parafină, au renunțat la armament și la parașute. Aveau asupra lor doar o hartă de zbor și o busolă. În carlingă se aflau o geantă militară sigilată, cu documente secrete, printre care și scrisoarea primului-ministru Ion I. C. Brătianu către conducerea Consiliului Național Român Central, și un sac cu manifeste, care trebuiau lansate la Blaj, după cum reiese din volumul „Războiul aerian deasupra României (1916-1918)”, semnat de Valeriu Avram și Valeriu Nicolescu.
Zborul s-a efectuat la data de 23 noiembrie 1918. Avionul a decolat de la Bacău și a aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj, în apropierea statuii lui Avram Iancu, la ora 13:35, după 2 ore și 15 minute de survol.
„Prima solie a mântuirii”
Imediat după aterizare, aparatul a fost înconjurat de numeroși oameni, veniți să-i felicite pe cei doi soli ai Unirii. Căpitanul Virgil Pop, împreună cu o grupă de studenți care făceau parte din garda orașului, dotați cu o mitralieră, a preluat paza aparatului. „Peste puțin timp, avionul din care încă nu mă coborâsem era înconjurat de o mare mulțime de blăjeni și țărani din satele apropiate, trecuți îmbrăcați prin apa Târnavelor. Am rămas mut și fără simțire la entuziasmul acestor oameni când au văzut tricolorul de pe avionul sosit din Regat, aducându-le știri ce le umpleau sufletul de bucurie (…) Prima solie a mântuirii din Regat le-a sosit. Fiecare blăjean și țăran au căutat să dea mâna cu noi, să ia la fiecare un lucru cât de neînsemnat al nostru, ca să ni-l ducă acolo unde trebuia să ne odihnim peste noapte”, scria Vasile Niculescu în memoriile sale, evocate în volumul menționat mai sus.
La rându-i, ziarul local „Unirea” scria: „Din Țara Românească ne-au sosit azi la ora 1.d.d (după-amiază, n.r.) locotenentul pilot Niculescu din Armata română și căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăștiind apelul pentru Blaj. Dânșii au plecat de la Bacău și au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părțile, aclamând aeroplanul în culorile românești. După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a aterizat pe Câmpia Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheață, zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților care ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpații prin zăpada de peste 2 m și că vin să ne îmbrățișeze cu dragoste de frați și să anunțe locuitorii străini de pe plaiurile românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor neamurilor”.
Misiune îndeplinită
Din memoriile aviatorului Vasile Niculescu mai aflăm că după ce s-a plimbat pe străzile orașului cu colegul său de zbor, aclamați de la ferestre și balcoane, au fost conduși la Palatul mitropolitan, unde au fost întâmpinați de Vasile Suciu, Mitropolitul Bisericii Unite a Blajului. Acolo s-a întrunit Comitetul Național, iar în acea noapte au fost anunțate toate centrele românești despre sosirea avionului. Tot atunci, Comitetul a hotărât Unirea cu Patria-mamă și întrunirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia la 1 Decembrie.
Împreună cu aceste hotărâri, solii din Regat, în dimineața zilei de 24 noiembrie, au mers la avion, unde zăpada fusese permanent îndepărtată, iar aerul încălzit cu lemne aprinse, au pregătit aparatul de zbor, în timp ce „blăjenii, într-un cor, cântau cântece naționale patriotice”, după cum își amintește aviatorul Niculescu. Apoi, la ora 11:25, s-au ridicat în aer, cu carlinga avionului plină cu flori și cu zeci de mesaje scrise pe aripile de pânză ale aparatului și au aterizat la Bacău, la ora 14:00. În ziua următoare, cei doi și-au continuat drumul la Iași, unde au aterizat la ora 10:00, pentru a raporta îndeplinirea misiunii.
Mai târziu, acest act a fost considerat „Zborul Marii Uniri” și, în condițiile de atunci, sosirea soliei la Blaj „a însemnat pentru popor mai mult decât cea mai abilă acțiune diplomatică”, un punct major premergător actului Unirii de la 1 Decembrie 1918.
În vara anului 1919, la 23 iunie, avionul pe care îl pilota în timpul unei acțiuni de recunoaștere în Transnistria a aterizat pe liniile bolșevice, iar Vasile Niculescu a fost luat prizonier la Odessa pentru o lună. Cariera lui aviatică a încetat în 1926. În perioada Epocii de Aur a trăit o vreme la București.
La 23 noiembrie 2008, zborul istoric executat de el a fost reeditat de către autoritățile locale din Bacău și cele din Blaj cu un elicopter militar.
Vasile Niculescu a trăit până aproape de 90 de ani, lucrând ceasornicar, stingându-se din viață la 24 aprilie 1981, într-un trist și nemeritat anonimat. Doar literatura de aviație îl mai ține minte. El este înmormântat în cimitirul din Rădăuți, singurul din țară „tăiat” în două de o cale ferată…
Sursa:ziarullumina.ro
Știri
Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR: Licitația, lansată în SEAP
Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR
Primăria comunei Crăciunelul de Jos a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație ce privește dotarea cu materiale didactice în cadrul proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale din comuna.
În urma analizei de nevoi desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Crăciunelu de Jos, s-au evidențiat mai multe aspecte legate de resursele educaționale disponibile pentru elevi și cadre didactice. Constatările arată că lipsa materialelor didactice necesare îngreunează procesul de predare-învățare, iar unele activități educaționale nu se pot desfășura la potențialul dorit.
Pentru a sprijini un act educațional modern și a facilita dezvoltarea competențelor elevilor, este necesară dotarea școlii cu diverse materiale didactice. Aceasta include achiziția de resurse de bază pentru diferite discipline, oferind structuri de lecții și informații esențiale, resurse interactive și instrumente didactice adaptate cerințelor actuale. Utilizarea unor astfel de resurse va contribui nu doar la creșterea competențelor cognitive, digitale și de comunicare a elevilor, ci și la îmbunătățirea întregului proces educațional, oferindu-le oportunități mai variate de învățare practică și interactivă. Scopul principal al acestui demers este de a asigura un mediu de învățare adaptat cerințelor moderne, care să motiveze elevii și să contribuie la formarea unor competențe esențiale pentru viitor. Astfel, s-a identificat posibilitatea accesării unei finanțări nerambursabile prin intermediul apelului de proiecte PNRR/2022/C15/MEDU/I9./I11./I13./I14./ Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe.Valoarea investiției este de peste 285 de mii de lei.
Știri
Laboratoarele Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia vor fi dotate cu echipamente digitale și mobilier
Laboratoarele Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia vor fi dotate cu echipamente digitale și mobilier
Reprezentanții liceului de arte „Regina Maria” din Alba Iulia au lansat recent licitația pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice, care prevede dotarea a două laboratoare din cadrul instituției de învățământ.
Contractul cuprinde furnizarea de echipamente IT&C pentru proiectul de investiție „Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ superior, a palatelor și a cluburilor copiilor”, contract de finanțare nr. 95Smart/2023 Valoarea totală maximă estimată a contractului de furnizare pe 6 luni (include valoarea maximă a tuturor loturilor) este de 532.224,79 lei fără TVA.
Pentru cele două laboratoare ale Liceului de arte „Regina Maria” Alba Iulia se vor achiziționa:
LOT 1 – Echipamente IT & C
Tablă interactivă 75” Buc 1
Tablă interactivă 85” Buc 1
Suport mobil tablă interactivă Buc 2
All-in-one (touchscreen) Buc 1
All-in-one (touchscreen) Buc 17
Cameră de documente Buc 2
Servicii de instalare Buc 2
Tabletă lidar – profesională 12,9” + tastatură + stylus Buc 10
Tableta grafică Buc 6
Tableta grafică Buc 10
LOT 2 – Echipamente audio-video
Kit 16 x Ochelari VR Buc 1
Ochelari VR (SL)Buc 10
Kit sistem videoconferință Buc 1
Kit sistem videoconferință Buc 1
Sistem sunet Buc 2
LOT 3 – Echipamente 3D
Scanner 3D Buc 2
Creion 3D Buc 18
LOT 4 – Kit-uri robotice
Robot cu braț multifuncțional Buc 2
Pachet 12 Kituri robotice Buc 2
LOT 5 – Pachete software
Software educațional Buc 2
Conținut educațional – Laborator digital Buc 2
Platformă e-learning creare conținut educațional (20 profesori, 1 an) Buc 1
Software specializat grafică și producție digitală Buc 1
Software specializat arte (muzica & grafica) Buc 1
LOT 6 – Mobilier
Mobilier STEAM (Masa si scaun) Buc 10
Mobilier imprimantă 3D Buc 2
-
Știriacum 2 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 6 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 6 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 2 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului