Rămâi conectat

Știri

15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular

Publicat

în

15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României

În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.

În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).

În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Trei drumuri comunale din Arieșeni, asfaltate cu fonduri europene

Publicat

în

Finanțare de aproape un milion de euro pentru modernizarea  a trei drumuri comunale din Arieșeni

Trei drumuri comunale din Arieșeni vor fi asfaltate cu fonduri europene derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Primarul Gheorghe Pantea a anunțat că Primăria Arieșeni a fost informată oficial de către AFIR că a fost aprobată finanțarea cu suma de 958.682 euro pentru proiectul „Modernizare drumuri de interes local în comuna Arieșeni, județul Alba”.

Proiectul a fost depus la începutul acestui an, dar abia la finele lunii octombrie a fost aprobat raportul de selecție după contestații, în urma verificării și evaluării tuturor cererilor de finanțare înregistrate la nivel național. Astfel, vor fi asfaltate drumurile comunale Calea Bisericii, Avrămești și DN 75 – Galbena – Valea Șteiului, în lungime totală de 3,7 km. Urmează să fie semnat contractul de finanțare, iar apoi trebuie realizate procedurile de achiziție publică pentru desemnarea firmei de construcții executante și demararea efectivă a lucrărilor.

În această sesiune, au fost aprobate pentru finanțare prin AFIR 40 de proiecte de investiții publice în valoare totală de 39.177.860 de euro, iar proiectul comunei Arieșeni a fost singurul din județul Alba, rămânând disponibilă suma de 419.832 euro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

50 de ani de folk-Vali Șerban și prietenii concertează la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Publicat

în

50 de ani de folk – Vali Șerban și prietenii concertează la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Ediția anului 2024 a Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba se va încheia în data de 29 noiembrie 2024 cu un eveniment de colecție: sărbătorirea a 50 de ani de carieră scenică a celebrului interpret albaiulian de muzică folk Vali Șerban.

Prin urmare, toți cei ce iubesc muzica folk, dar și prietenii bibliotecii, sunt așteptați în seara zilei de 29 noiembrie 2024, de la ora 17:30, în sala de lectură a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, unde va avea loc spectacolul „50 de ani de Folk. Vali Șerban și prietenii”. Alături de Vali Șerban și Ziua de Mâine (Marius Popa și Rareș Marcu) vor cânta folkiștii: Florin Săsărman, Adrian Ivanițchi, Felicia Pop și Daniel Avram. La finalul evenimentului, lui Vali Șerban i se va înmâna diploma de „Ambasador Cultural al Județului Alba” pentru promovarea culturii românești în țară și în lume.

Este cea de-a patra diplomă de Ambasador Cultural al Județului Alba pe care o conferă Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, ceilalți patru deținători fiind actorii Dorel Vișan și Dan Puric, diplome conferite în anul 2021 cu prilejul Colocviilor „Lucian Blaga”, și interpretul Nicolae Furdui – Iancu, diplomă conferită în cadrul Zilei Școlii Ardelene, ediția desfășurată în acest an. Cei prezenți vor putea răsfoi cărțile semnate de Vali Șerban, cărți ce se pot împrumuta pentru lectură, de la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
„50 de ani de folk. Vali Șerban și prietenii” este evenimentul care va încheia ediția din acest an a Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, un eveniment organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. Intrarea la toate evenimentele din program este liberă. Vă așteptăm cu drag!

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 noiembrie 1918, Ziua Unirii Bucovinei cu România: A fost a doua provincie care s-a unit cu patria mamă

Publicat

în

Pe data de 28 noiembrie 1918, în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”

Cu o seară înainte, tricolorul românesc fusese arborat şi pe clădirea Universităţii din Cernăuţi.

În ziua Congresului, pe 28 noiembrie 1918, preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut, din care cităm: „Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S.Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.

Declaraţia de Unire cu românia a fost citită de şeful guvernului, Iancu Flondor, care între altele preciza că „de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.

Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand, Actul Unirii. Duminică 1 Decembrie 1918, Suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul căreia a sosit şi telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba