Rămâi conectat

Social-Economic

Salariile angajaților din agricultură și industria alimentară, scutite de taxe și impozite, de la 1 iunie

Publicat

în

În România, la ora actuală, angajații din două domenii de activitate au salarii minime brute diferențiate și taxe reduse, respectiv cei din construcții și din IT.

Începând cu 1 iunie, o nouă categorie de angajați vor beneficia de aceste facilități. Este vorba despre cei din agricultură și industria alimentară.

Astfel, angajatorii din aceste domenii vor plăti un salariu minim brut diferențiat de 3.000 lei, dar vor datora taxe salariale reduse, conform legii 135/2022, promulgate de președinte și publicate în Monitorul Oficial, lege care se va aplica pe perioada 1 iunie 2022 și până în decembrie 2028. Noua lege prevede că salariile din agricultură și și industria alimentară sunt scutite de impozitul pe venit de 10%, de contribuția la sănătate tot de 10%, de reducerea contribuției la pensii (de la 25% la 21,25%, reducerea de 3,75% fiind fix partea care se duce de obicei la pensia privată) și de reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă (teoretic, de la 2,25% la 0,3375%).

Codurile CAEN vizate de aceste scutiri sunt cod CAEN 01: agricultură, vânătoare și servicii anexe: 011 cultivarea plantelor nepermanente; 012 cultivarea plantelor din culturi permanente; 013 cultivarea plantelor pentru înmulțire; 014 creșterea animalelor; 015 activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor); 016 activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare; cod CAEN 10: industria alimentară.

În ce condiții companiile pot beneficia de de aceste facilități

Prima condiție este că angajatorii vor trebui să aibă o cifră de afaceri, din activitățile menționate, de cel puțin 80% din cifra de afaceri totală (în lege sunt și reguli detaliate privind îndeplinirea acestei condiții în funcție de unele situații mai speciale).
A doua condiție este că facilități se aplică numai la veniturile brute lunare între 3.000 și 30.000 de lei, respectiv pentru angajații cu normă întreagă de muncă (adică opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână). Pentru sumele ce depășesc 30.000 de lei se vor calcula și plăti taxele salariale obișnuite. Facilitățile urmează să fie aplicate în funcție de o procedură dată prin ordin al Ministerului Finanțelor, care trebuie emis până pe 16 iunie 2022 (în 30 de zile de la publicarea noii legi).

Ce se întâmplă cu asigurările

Practic, salariații vor fi scutiți de partea din contribuția la pensii care se duce acum la pensia privată obligatorie, însă aceștia vor putea opta pentru continuarea plății la pensia privată printr-o cerere depusă la angajator, notează avocatnet.ro. Deși vor fi scutiți de plata contribuției la sănătate, salariații vor fi asigurați în sistemul sanitar, inclusiv pentru concedii medicale și riscuri profesionale. Totodată, reducerea contribuției la muncă va însemna că angajatorul va plăti numai partea care se duce la stat pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, însă salariații vor fi asigurați din oficiu pentru șomaj. De precizat că această reducere a contribuției la muncă este inaplicabilă în domeniul construcțiilor, deoarece este nevoie de o schemă de ajutor de stat pentru susținerea sa, așa că aceeași soartă ar putea să o aibă și facilitatea pentru domeniile agriculturii și industriei alimentare.

Sursa:dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba

Publicat

în

„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba

Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este un habitat de interes comunitar din Alba protejat la nivelul Uniunii Europene, inclus în anexele Directivei Habitate.

Acest tip de pădure, endemic Carpaților, este caracteristic regiunii și se dezvoltă pe suprafețe extinse în acest areal. Este format din păduri mixte de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) și molid (Picea abies), care cresc pe soluri neutre, bazice sau ușor acide.

Flora caracteristică include specii precum mierea ursului (Pulmonaria rubra), tătăneasa (Symphytum cordatum), breabănul (Dentaria glanduligera), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), spânzul (Helleborus purpurascens), omagul (Aconitum moldavicum) și vulturica (Hieracium rotundifolium).

Majoritatea acestor specii înfloresc primăvara, în aprilie-mai.

În județul Alba, acest habitat este protejat în siturile Natura 2000: ROSCI0253 Trascău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0324 Munții Bihor și ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează

Publicat

în

Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează

Rezervația Naturală Iezerul Ighiel este o rezervație naturală mixtă situată în sudul Munților Trascău, la obârșia Văii Ighielului, pe teritoriul comunei Ighiu, în satul Ighiel.

Cu o suprafață de 20 de hectare, rezervația include cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, înconjurat de o pădure cu biodiversitate ridicată, oferind un peisaj pitoresc.

Lacul are o adâncime maximă de peste 9 metri, adâncimea medie este de 4,3 metri, lungimea maximă atinge 440 de metri, iar lăţimea maximă este de 140 de metri. Între linia oglinzii apei şi fundul cuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 de metri cubi de apă.

Vegetația cuprinde păduri de fag, carpen și brad, iar flora erbacee include specii precum vinărița și piperul-lupului, breabăn, iarba câmpului și grizdei.

Cale de acces: Alba Iulia – Șard (DN 74) – Ighiu (DJ 107 H) – Ighiel (DJ 106 H)
Distanţă de la Alba Iulia la Iezerul Ighiel: 24 de kilometri
sursa: facebook Consiliul Județean Alba

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor

Publicat

în

Zi universală dedicată copiilor

La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.

Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.

Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.

La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.

România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.

sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba