Știri
Încep lucrările la Podul Minciunilor, la Blaj, în 28 martie: Măsuri pentru fluidizarea traficului rutier în zonă
Luni, 28 martie, la ora 10:00, vor începe oficial lucrările de reabilitare și modernizare a Podului Minciunilor din Blaj. Începând cu această dată, traficul rutier în zonă va fi deviat, iar în acest sens Consiliul Local Blaj a aprobat măsurile privind fluidizarea circulației rutiere și pietonale din zonă.
Pentru traficul greu, autoritățile locale au amenajat un sens giratoriu la ieșirea din Blaj spre Mediaș, ce va fi folosit în special de vehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone, care se vor deplasa spre și dinspre Târnăveni. De asemenea, pe străzile adiacente Podului Minciunilor, au fost instituite restricții pentru categoriile mari de vehicule, în timp ce oprirea tuturor autovehiculelor este interzisă.
Măsuri pentru fluidizarea traficului rutier în perioada lucrărilor de la Podul Minciunilor
Circulația pietonală se va face pe cele două pasarele pietonale care leagă strada Avram Iancu de strada Dr. Vasile Suciu, precum și pe la pasajele de cale ferată din cartierul Câmpul Libertății și din zona Eroilor – Cimitir Central.
Pentru vehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone, care vin dinspre Târnăveni și se îndreaptă spre Cluj-Napoca sau Alba Iulia, a fost amenajat un sens giratoriu la ieșirea din municipiul Blaj spre Mediaș, unde vor fi obligate să întoarcă, deoarece unghiul de virare de la pasajul de cale ferată din cartierul Câmpul Libertății nu permite virajul spre strada Tudor Vladimirescu. Același lucru este valabil și pentru vehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone care vin dinspre Alba Iulia sau Cluj-Napoca și care se îndreaptă spre Târnăveni.
Ruta obligatorie vehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone este: strada Simion Bărnuțiu – strada Tudor Vladimirescu (variantă) – strada Mihail Kogălniceanu – sens giratoriu ieșire din Blaj spre Mediaș – strada Mihail Kogălniceanu – strada Tudor Vladimirescu și retur.
Șoferilor care doar trec prin municipiul Blaj pentru tranzitul spre Târnăveni sau Cluj-Napoca le este recomandat să folosească rute alternative.
Accesul vehiculelor cu masa mai mare de 7,5 tone pe străzile Gheorghe Șincai, Mihai Eminescu, Bradului și Dr. Vasile Suciu este strict interzis.
Pentru fluidizarea traficului, autoturismele pot folosi ca rută spre Târnăveni traseul: strada Eroilor – pasaj cale ferată – strada Dr. Vasile Suciu – strada Inochentie Micu Clain – strada Gheorghe Șincai – strada Simion Bărnuțiu.
Oprirea tuturor vehiculelor este interzisă pe străzile Dr. Vasile Suciu, de la Podul Minciunilor până la intersecția cu strada Andrei Mureșanu, Tudor Vladimirescu (variantă) și Tudor Vladimirescu, de la sensul giratoriu din fața Hotelului Târnavele până la Biserica Ortodoxă „Sf. Apostol Andrei și Sf. Mare Mucenic Gheorghe” (inclusiv).
Pe strada Tudor Vladimirescu (variantă), parcarea din zona Colegiului Național „Inochentie Micu Clain” poate fi folosită, în limita locurilor disponibile.
Aceste măsuri vor avea caracter temporar și vor fi valabile pe perioada celor șapte luni necesare derulării lucrărilor de reabilitare și modernizare a Podului Minciunilor. După finalizarea lucrărilor, estimată pentru data de 1 decembrie 2022, Primăria Blaj va comunica modul în care se va efectua circulația rutieră și pietonală în zonă.
Primăria Municipiului Blaj le mulțumește locuitorilor pentru înțelegere și îi asigură că toate soluțiile de trafic au fost gândite astfel încât disconfortul creat să fie minim.
Despre lucrările de reabilitare și modernizare a Podului Minciunilor
Lucrările de reabilitare și modernizare a Podului Minciunilor vor fi efectuate de Retter Projectmanagement SRL Șelimbăr, câștigătorul licitației de proiectare și execuție. Costul investiției, realizată din fonduri locale și guvernamentale, se ridică la aproximativ 14 milioane de lei (cu TVA). Executantul lucrării a anunțat că Podul Minciunilor va fi finalizat până la data de 1 decembrie 2022.
Noul pod va avea cinci benzi de circulație rutieră și două benzi pentru circulația pietonală, cu trotuare acoperite și încălzite. La finalul lucrărilor, Podul Minciunilor va fi una dintre cele mai spectaculoase construcții din România, cu soluții arhitecturale contemporane care respectă patrimoniul existent în zonă.
Autoritățile blăjene au început demersurile pentru modernizarea Podului Minciunilor încă din 2014, conform declarațiilor primarului Gheorghe Valentin Rotar, însă cea mai mare problemă ivită a fost trecerea acestuia din proprietatea SNCFR în cea a Primăriei Blaj. Acest lucru s-a realizat abia în anul 2021, printr-o hotărâre de Guvern. Administrația blăjeană și-a făcut temele din timp, iar trecerea Podului Minciunilor în domeniul public al municipiului a găsit Primăria Blaj cu toate studiile de fezabilitate și tehnice pregătite.
La finalul lunii iunie 2021, Primăria Municipiului Blaj a semnat contractul pentru „achiziție proiect tehnic și execuție lucrări – Realizare pasaj superior peste calea ferată (Podul Minciunilor)”, cu câștigătorul licitației, Retter Projectmanagement SRL Șelimbăr, valoarea contractului fiind de 11.749.709,85 lei (fără TVA).
Reabilitarea și modernizarea Podului Minciunilor este o investiție foarte importantă și obligatorie pentru Blaj, care va rezolva, în primul rând, dificultățile create de traficul rutier din zonă. În plus, podul vechi și degradat va fi înlocuit cu unul nou, modern, cu o arhitectură deosebită.
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
-
Știri8 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri3 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri24 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători