Știri
Lucrări de extindere la Adăpostul pentru câini fără stăpân din Alba Iulia: În prezent, aici se află 83 de patrupede
Sunt în desfășurare lucrările de extindere a Adăpostului public pentru câini fără stăpân aflat pe str. Rogozului.
Adăpostul este deținut și administrat de Primăria Alba Iulia și în acest moment aici se află un număr de 83 câini fără stăpân.
Printr-o investiție de 50.000 lei din bugetul local vor fi realizate încă 18 boxe noi pentru a evita aglomerarea celor deja existente. Acestea vor fi construite din structură metalică amplasate pe platformă betonată.
Trebuie să remarc excelentul parteneriat pe care îl avem cu Asociația “Prietenii lui Azor” care va asigura dotarea boxelor cu cuști pentru câini. În anul 2021, din cei 289 de câini preluați de pe domeniul public, 80% dintre aceștia și-au găsit sau și-au regăsit căminul, lucru datorat în foarte mare măsură voluntarilor din asociațiile de protecție a animalelor cu care colaborăm, scrie pe pagina sa de socializare viceprimarul Marius Filimon.
Știri
1 noiembrie 2024: 425 de ani de la intrarea triumfală, în Alba Iulia, a lui Mihai Viteazul
După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia
Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
Avea încuviințarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic. În „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, istoricul Nicolae Bălcescu ne descrie în cuvinte alese fericitul eveniment. Mihai Viteazul, prin opera sa politică, devenise deja un laitmotiv pentru întreaga societate românească. Bălcescu a editat volumul în contextul revoluției de la 1848, pentru a sublinia relevanța dorințelor naționale și de a-i însufleți pe toți cei care doreau emanciparea românilor.
“Într-aceea, Mihai-Vodă, ridicându-și tabăra de la Sibiu, înaintă cu încetul spre Alba-Iulia. Prin toate orașele pe unde trecu în cale, locuitorii alerga înainte-i cu daruri, slobozind puști în semn de veselie și primindu-l cu mare dragoste și entuziasm. Apropiindu-se de Alba, locuitorii orașului și ai județului îl întâmpinară cale de o leugă (2200 de metri) înainte cu multă cinste și daruri. În capul lor era episcopul catolic Dimitrie Naprasdi, încunjurat de tot clerul său. El felicită în numele poporului pe domn de sosirea sa, urându-i tot felul de fericiri, o domnie vecinică asupra țării Ardealului, ce el dobândise cu sabia, o viață îndelungată și izbânzi multe, care să se adaoge unele peste altele. În aceeași zi, luni 1 noiembrie, Mihai-Vodă intră cu mare pompă în capitala Ardealului. Dorința ce adesea avea de-a face întipărire popoarelor printr-o strălucită priveliște, adăugându-se la vesela îmbătare a unei izbânzi de atâta vreme dorită, făcu pe Mihai de puse în această intrare triumfală o podoabă neauzită în părțile noastre.
Intrarea s-a făcut prin poarta Sf. George. De la această poartă până la palatul domnesc, sta înșirați ostașii de ambe părțile uliței în mai multe rânduri, în dosul cărora se grămădise mii de mii de popor. Înainte venea episcopul și clerul său, isnafurile (corporațiile) orașului, apoi o bandă de muzică ce se compunea de opt trâmbițe, de atâtea tobe de oțel pre obiceiul turcesc, de un bun număr de flaute și flașnete. În urma acestei orchestre, venea Mihai, călare pe un măreț cal alb. Opt paji învestiți cu mare eleganță înconjura calul domnului. Înaintea lui opt seizi(grăjdar domnesc) duceau de frâu opt cai acoperiți cu șele prețioase, lucrate cu aur și argint, și împodobiți cu pene mari.
Mihai purta pe cap un calpac unguresc împodobit cu o egretă neagră de pene de erodiu legate cu aur; o manta lungă albă de mătase țesută cu fir, având pe de lături țesuți vulturi de fir; tunică albă de aceeași materie, lungi ciorapi de mătase albi, garnisiți cu pietre scumpe și botine de saftian galben; de brâu atârna o pală de Taban împodobită cu aur și rubine. O ceată de zece lăutari țigani urma îndată după domn, cântând imnuri naționale. Apoi venea o mulțime de boieri și ofițeri străluciți, toți călări, și o numeroasă trupă de soldați. Lângă domn se ducea steagurile lui Andrei Bathori luate în bătălie. Ele era desfăcute și plecate spre pământ, spre semn că Ardealul e supus. Astfel, în mijlocul concertului trâmbițelor, tobelor și altor instrumente, la sunetul clopotelor și vuietul tunurilor, la care se unea strigările de bucurie ale poporului, intră Mihai în capitala Ardealului și trase la palatul domnesc. În cale, pân-a nu ajunge l-acest palat, Mihai spun că se îndreptă către un nobil ungur, Ștefan Bodoni, ce căzuse prins în bătaia de la Sibiu, și îl întrebă unde-ar fi mai bine să tragă. „Fără îndoială, zise Bodoni, în palatul prințului Andrei”. La care vorbe Mihai răspunse: „Ce, nu sunt încă biruitor?” Toată ostășimea se împărți în liniște și cu orânduială prin birturi și case publice, fără a face nici o pagubă sau vătămare locuitorilor. Nimeni n-ar fi îndrăznit a face vrun rau, știind pe strașnicul domn acolea.
Pilda albanilor fu urmată de locuitorii tuturor orașelor țării, care se grăbiră a trimite deputați la Mihai, spre a-i aduce supunerea și credința lor și a cere mila și ocrotirea lui. Cetatea Clujului, la cea dintâi somație ce i se făcu, se închină în 4 noiembrie și primi în garnizoană 1 000 soldați supt comanda banului Mihalcea. Mihai porni 3 000 soldați spre a aduce la supunere toată țara de jos și într-aceeași vreme scoase un decret deosebit, prin care făgăduia mila și iertarea sa la toți deopotrivă, de orice treaptă ar fi, carii vor depune armele și vor asculta de dânsul și de slujbașii săi. El obști acest decret în toate părțile prin obicinuiții curieri. Astfel, toată țara Ardealului, până la Solnocul din acest ținut, era acum supusă lui Mihai, deosebit numai de cetățile Husta și Uioara. Mihai începu a purta titlul următor: „Mihai, voievodul Țării Românești, al sfințitei maiestăți cezaro-crăiești consilier și locțiitor asupra Ardealului, și a oastei maiestății dincoace de Ardeal și de părțile lui supuse căpitan etc.”
Sursa: istorie-pe-scurt.ro
Știri
Un parc fotovoltaic cu peste 7.500 de panouri solare va fi construit în Pianu de Jos: Undă verde din partea APM Alba
Un parc fotovoltaic cu peste 7.500 de panouri solare va fi construit în Pianu de Jos. Proiectul a primit undă verde din partea APM Alba
Agenția pentru Protecția Mediului Alba a decis ca urmare a consultărilor desfășurate în cadrul sedinței Comisiei de Analiză Tehnică din data de 08.10.2024, că proiectul „Construire parc fotovoltaic, împrejmuire, propus a fi amplasat în județul Alba, comuna Pianu, sat Pianu de Jos,intravilan, nu se supune evaluării impactului asupra mediului.
Potrivit documentației, imobilul, teren liber de construcții situat în intravilanul localității Pianu de Jos, comuna Pianu, cu suprafață de 99910 mp, se află în proprietatea Comunei Pianu, iar compania GIGA SOLAR SRL are dreptul de superficie pentru teren pe o perioadă de 29 de ani.
GIGA SOLAR SRL intenționează prin proiectul propus să construiască o centrală electrică fotovoltaică. Proiectul constă în amplasarea de panouri fotovoltaice, care vor produce energie electrică ce va fi descărcată în Sistemul Energetic Național ( Racord la RED).
Centrala fotovoltaică va fi compusă din 7593 panouri fotovoltaice amplasate pe unități de susținere, cu putere totală de 4,1 MW. Panourile vor fi montate pe rânduri formate din 25 de unități legate în serie. Orientarea panourilor va fi spre sud iar înclinarea lor va fi de 13o. În sinteză centrala electrică fotovoltaică este formată din:
-Panouri solare. Vor fi amplasate 7593 panouri cu o putere nominală/unitate de 0,54 kW;
-Sistemul de susținere. Va fi realizat dintr-o structură metalică ce va fi montată prin înfigere în sol. Nu se va folosi beton la montarea structurii. Structura de susținere va fi montată sub formă de rânduri paralele cu orientare sudică. Pe un rând vor fi montate 25 de panouri;
-Invertoarele. Energia produsă de panouri sub formă de curent continuu se descarcă în 20 de invertoare SUN2000-215KTL-H0, cu o putere instalată/unitate de 0,200 MW. Invertoarele transformă energia electrică produsă din curent continuu în curent alternativ.
-Unitatea de stocare a energiei electrice. Unitatea de stocare a energiei electrice va fi utilizată pentru a asigura „constanța” energiei electrice livrate. Această unitate de stocare va conține:
-Module de baterii de tip ABB. Un element de stocare are o putere de 800kW, rezultând Pi de 833 kW.
-Invertoare de putere. Invertoare vor asigura „transferul” energiei din unitatea de stocare spre SEN. În această centrală se vor monta patru invertoare de putere, o unitate având puterea nominală de 200 kW.
-Transformatorul asigură transferul energiei electrice produse de centrala fotovoltaică, la tensiunea stabilită la branșarea în SEN. Transformatorul ce va deservi această centrală va avea puterea nominală de 1000 kVA.
Construcții :
-Clădirea bloc/corp comandă -un container din panouri sandwich cu fundație din beton armat.
-Clădirea unității de stocare -un container din panouri sandwich cu fundație din beton armat.
-Canal din beton pentru cabluri, acoperit cu dale din beton, între containerul „corp comandă” și containerul unității de stocare.
-Instalație de legare la pământ formată din: contur principal, realizat din electrozi verticali uniți între ei prin intermediul electrozilor orizontali; conductoare de dirijare a potențialelor; conductoare de derivație pentru legare la conductoarele de dirijare a potențialelor.
-Împrejmuirea se va realiza din plasa bordurata zincata cu înălțimea de 2 -2,5 m, la partea superioara având sarma ghimpată. -Stația electrică de transformare va fi împrejmuită cu placi din beton prefabricate de 2 m înălțime, la partea superioară având sârmă ghimpată zincată. Cf. Certificatului de Urbanism nr. 26/16.07.2024 : imprejmuirea va fi transparenta cu inaltimea de 3 m iar accesul la parcul fotovoltaic se va face printr-un drum de exploatare agricola.
Știri
Poetul Aron Cotruș, comemorat pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Poetul Aron Cotruș, comemorat pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Pe 1 noiembrie 1961 a murit exilat la Long Beach, California, Aron Cotruș, „al doilea poet ardelean interbelic important după Lucian Blaga”, după cum se afirmă pe site-ul https://mnlr.ro/aron-cotrus/ al Muzeului Național al Literaturii.
Aron Cotruş s-a născut la 2 ianuarie 1891 în localitatea Hăşag din judeţul Sibiu, în familia preotului Aron Cotruş şi a soţiei sale Ana, ambii născuţi pe meleagurile Albei. Primele clase primare le-a efectuat în satul Hăşag, iar restul în satul Lupu, comuna Cergăul Mare din judeţul Alba, locul de naştere al mamei sale, unde tatălui său i s-a încredințat parohia ortodoxă din localitate. Începe primele clase de liceu la Blaj, iar din 1911 se transferă la Brașov, unde își va și termină studiile liceale. Se înscrie la Universitatea din Viena, la Facultatea de Litere, dar la izbucnirea primului Război Mondial este înrolat în armată și trimis pe frontul italian. Încă dinainte de război a publicat poezii în ziarele și revistele vremii.
Din 1913 este redactor la ziarul „Românul”, iar în 1928 este numit președinte al Sindicatului Presei din Ardeal și Banat. După o intensă activitate redacțională și editorială, în 1929 este numit atașat de presă la Milano, pentru ca, spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1930, poetul să fie transferat tot ca atașat de presă pe lângă Legația României de la Varșovia. Se preocupă intens de recunoașterea culturii și literaturii române și va realiza, în limba poloneză, o antologie a poeziei românești moderne. În 1937 revine în țară, lucrând în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La începutul anului 1940 este numit consilier de presă la Madrid, unde va rămâne în timpul celui de-al doilea Război Mondial și după aceea. Din 1945 este director al ziarului „Carpați” și președinte al Asociației Românilor din Spania. Aici, în exil, va publica volumele „Drumuri în furtună”, „Între Volga și Mississippi”, „Poezii”, „Sărbătoarea morții”, „Neguri albe”, „România”, „Versuri”, „În robia lor”, „Strigăt pentru depărtări”, „Mâine”, „Printre oameni în mers”, „Horia”, „Țara Minerii”, „Peste prăpăstii de potrivnicie”, „Eminescu”, „Rapsodia dacă”. În anul 1957 părăsește Spania și se stabilește în America, în California. Moare la 1 noiembrie 1961 într-un spital din Long Beach, California, și este înmormântat la Detroit. Este supranumit „poetul desțărat”.
În memoria lui, în fiecare an la 1 noiembrie, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia un moment omagial ce se desfășoară la ora 13:00, la bustul scriitorului, cu depunere de flori, prezentarea unui medalion literar și recitare de poezie. Cei care doresc să cunoască opera lui Aron Cotruș pot vizita, pe tot parcursul zilei, expoziția de carte de la sediul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.
-
Știriacum 5 zile
Mirul și puterea lui vindecătoare: Ce taină ascunde ceremonialul miruirii
-
Știriacum 2 săptămâni
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum 2 zile
31 octombrie: Tradiții, obiceiuri și superstiții de Halloween, Sărbătoarea tuturor sfinților
-
Știriacum 5 zile
Linia principală Arad-Alba Iulia, prima cale ferată transilvăneană: În 1868, cei 211 km dintre Arad și Alba Iulia, parcurși în aproape 9 ore
-
Știriacum 2 săptămâni
Sfântul Luca, sărbătorit pe 18 octombrie: Este socotit şi patronul iconografiei creştine, el fiind cel care a pictat primele icoane ale Maicii Domnului
-
Știriacum 5 zile
Frumusețile toamnei: Care sunt cele mai colorate și frumoase flori
-
Știriacum 28 de minute
1 noiembrie 2024: 425 de ani de la intrarea triumfală, în Alba Iulia, a lui Mihai Viteazul
-
Știriacum 2 săptămâni
În 21 octombrie 1754 se inaugurau primele școli din Blaj: Orașul devenea centrul învățământului românesc din Transilvania