Peste 40.200 de turiști, în Alba, în august, potrivit ultimelor statistici

În august 2024, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat crestere cu 2105 sosiri, iar au scazut înnoptările cu 2823 înnoptari.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna august 2024 a fost de 30,4%.
Pe tipuri de structuri turistice cel mai mare indice de utilizare netă a locurilor de cazare s-a inregistrat la casutele turistice (73,1%), urmate de hoteluri (50,9%), iar cel mai mic la hosteluri (1,1%) si tabere de elevi si prescolari (8,5%);

În luna august 2024 în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 40280 turiști ( reprezentand 1,9% din numarul turistilor inregistrati la nivel national, 2172863 turisti ), înregistrându-se crestere cu 6123 persoane (+17,9%) faţă de luna anterioară si cu 2105 persoane (+5,5%) faţă de luna corespunzatoare din anul 2023. Majoritatea turistilor au fost cazați în hoteluri (34,5%), pensiuni agroturistice (24,4%), apartamente și camere de închiriat (18,8%) si pensiuni turistice (11%).
Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat) înregistrat în august 2024 a fost de 73821, mai mult cu 10548 innoptari (+16,7%) faţă de luna anterioara si mai putin cu 2823 innoptari (-3,7%) faţă de luna august 2023. Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această lună a fost de 1,83 zile, mai mica decat cea înregistrată în august 2023 (2,0 zile).

În perioada 1.01-30.08.2024 în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat):
– au fost cazaţi 180807 turişti, înregistrându-se o crestere cu 4,6% faţă de perioada corespunzatoare din anul 2023; turiştii români deţin o pondere de 86,5% din numărul total de turişti înregistraţi la nivelul județului Alba (156471 persoane), iar turiştii străini (24336 persoane) reprezintă 13,5%;
– numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat) a fost de 321096, mai putin cu 0,1% faţă de perioada similara din anul 2023 cand s-au inregistrat 324299 înnoptări;
– durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această perioadă a fost de 1,78 zile fata de 1,88 zile in perioada similara a anului 2023.

În august 2024, turiştii români deţin o pondere de 86,5% din numărul total de turişti înregistraţi la nivelul județului Alba (33907 persoane), iar turiştii străini (6373 persoane), reprezinta 13,5% din total.
In mediul urban se inregistreaza cel mai mare numar de turisti, 21610 sosiri, reprezentand 53,6% din total ( din care in Alba Iulia – 12363 sosiri si Sebes – 7337 sosiri), iar in mediul rural, 18670 sosiri (46,4%). In mediul rural cel mai mare numar de sosiri de turisti de inregistreaza in Arieseni (3025 sosiri), Sugag (2932 sosiri), Rametea (2433 sosiri), Albac (1680 sosiri), Garda de Sus (1226 persoane) si Ciugud (1040 sosiri). Orasul Ocna Mures inregistreaza cel mai mic numar de turisti din mediul urban ( 23 persoane), iar in mediul rural comunele care inregistreaza sub 10 turisti sunt Bistra, Valea Lunga ( 6 persoane) si Ramet ( 9 persoane). Din cele 78 unitati administrative din judetul Alba, in luna august 2024, in 34 unitati administrative, toate din mediul rural, nu s-a inregistrat nici un turist.
In aceasta luna, numarul de locuri de cazare ( capacitatea de cazare turistica in functiune ) puse la dispozitia turistilor de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise a fost de 243218 locuri /zile, 89069 locuri /zile in mediul urban ( 43681 locuri /zile in municipiul Alba Iulia) si 154149 locuri /zile in mediul rural. In mediul rural comunele cu cea mai mare capacitate turistica in functiune sunt: Arieseni ( 35371 locuri /zile ), Albac (16244 locuri /zile ), Sugag (15686 locuri /zile), Garda de Sus (11842 locuri /zile) si Rametea ( 10416 locuri /zile).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna august 2024 a fost de 30,4%, mai mare decat cel inregistrat in luna anterioară (26,4%) si mai mic decat indicele inregistrat in luna corespunzatoare din anul anterior (35,1%), pe ţară înregistrându-se un indice de 46,6%.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Cetatea Alba Iulia, o istorie începută în noiembrie 1715

Cea mai mare cetate din România este un spațiu care nu lasă indiferent turistul, român sau străin, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice și culturale de neuitat.

4 noiembrie 1715, Alba Iulia. A fost ziua în care și-au dat întâlnire guvernatorul Transilvaniei, comandantul trupelor austriece în Transilvania, arhitectul care întocmise planul fortificației, peste 100 de preoți români, alte notabilități ale vremii. Reuniunea avea un scop bine definit: punerea pietrei de temelie a bastionului dedicat împăratului de la Viena, Carol al VI-lea.

*Carlsburg-Cetatea lui Carol

Arhitectul care a transformat, prin linii și contururi, visele împăratului Habsburg, Carol al VI-lea, legate de Cetatea bastionară, a fost Giovanni Morando Visconti. Pentru ridicarea topografică a orașului și a Cetății, italianul a fost prezent la Alba Iulia încă din 1711. Trei ani mai târziu, planul celei mai importante fortificațîi din Transilvania primea aprobare de la Viena.

*Ce ar putea reprezenta cercul care apare pe harta lui Visconti

Impresionat de Cetatea Alba Carolina, construită de bunicul său, Carol al VI-lea, pe care o consideră cea mai importantă din Transilvania, Iosif al II-lea a făcut două vizite oficiale la AlbA Iulia, în 1773 și în 1783. Astfel, în 25 mai 1773, împăratul era primit cu onor de gărzile garnizoanei în fostul Palat al Principilor, devenit arsenalul armatei austriece.

*Portretul împăratului Iosif al II-lea

Sculptorii care au împodobit Cetatea Alba Carolina cu basoreliefuri și statui, au cinstit și memoria întâiului arhitect al fortificației, care își doarme somnul de veci în Cetatea pe care a proiectat-o. I-au ampasat aici, pe fațada vestică a Porții a III-a, blazonul ce sugerează cunoscutul simbol milanez „biscione”, al șarpelui care înghite un om.

Vizitatorii care ajung la Alba Iulia au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de–a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificațîi, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare Cetate ridicată a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de români, Cetatea medievală și Cetatea Albă Carolina. Un traseu dedicat-Traseul celor trei fortificațîi este amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber, în cea mai mare parte a sa.

*Alba Iulia, capitală „ad-hoc“ pentru arte

Cetatea Alba Iulia este considerată cea mai mare scenă culturală în aer liber din România. Fortificaţia este şi destinaţia perfectă pentru weekenduri cu distracţie garantată. Este locul în care au loc festivaluri culturale, se aud orchestre celebre, unde concertează artiști de top, români și străini.

*Cetatea, brandul orașului

Alba Iulia este primul oraș din România care are un brand profesionist, un manual de branding și o strategie de marketing. Logo-ul este format din patru elemente: simbolul Cetății, numele oraşului, sloganul aflat în partea superioară şi promisiunea turistică în partea de jos, sub numele oraşului.

Manualul de brand este la standarde internaţionale şi conţine informaţîi, reguli tipografice, cromatice legate de folosirea blazonului, făcut după formă Cetăţii Alba Carolina, de stea. Cetății îi sunt „dedicate“ un vin, o pită (n.a.pâine) și o prăjitură.

Alba Iulia se definește în zilele noastre drept „Cealaltă Capitală a României“, slogan inspirat de numele sub care orașul e cunoscut și anume „capitală de suflet a românilor“.

*Cetatea în cifre:

4 noiembrie 1715-ziua în care s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol;

1738-este anul în care s-au încheiat lucrările principale;lucrari secundare și renovări au avut în anii 1747, 1764-1765, 1804, 1812, 1825, 1835, 1838, 1849, 1862, 1873;

11.000 de pensii-s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor;

1.000.0000 de guldeni de aur-au cheltuit austriecii cu ridicarea Cetății;

20.000 iobagi-au muncit la ridicarea Cetății;

110 hectare-suprafața pe care se întinde fortificația;

12 kilometri-lungimea zidurilor Cetății;

7 bastioane-dau forma stelată a Cetății;

6 porți asigura intrarea în fortificație, de la est la vest.

sursa: Nicu Neag (https://viziteazaalbaiulia.ro)

foto: albaiuliaqr.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

În zeci de culori, parfumuri și arome, toamna umple piețele de o mare varietate de fructe și legume. Specialiștii în nutriție ne recomandă să le includem în dieta, dacă dorim să avem belșug de energie și să fim în cea mai bună formă fizică și psihică.

Fructele și legumele de toamnă ne oferă nutrienți prețioși pentru sănătate, care au rolul de a întări sistemul imunitar pentru a face față vremii reci aflate nu foarte departe.

Mere: Deși sunt tot anul disponibile, toamna e anotimpul merelor și singurul moment când le poți consuma proaspăt culese. Gustul lor e diferit acum, spre deosebire de restul anului. Părinții și doctorii au avut întotdeauna dreptate când ne recomandau să mâncăm mere. Aceste fructe conțin mulți antioxidanți ce ajută la diminuarea riscului dezvoltării de diverse boli. O dietă bogată în antioxidanți este un aliat de încredere împotriva procesului de îmbătrânire. Merele au vitamina C din plin, ajutând la lupta sistemul imunitar împotriva factorilor externi. Pectina, valabilă în toate fructele tomnatice, cu coaja comestibilă, luptă împotriva bacteriilor din intestine și scade nivelul colesterolului. Iată de ce coaja de măr nu trebuie îndepărtată ci consumată cu prioritate – acolo sunt stocate majoritatea nutrienților și vitaminelor.​ Există o multitudine de rețete în care poți încorpora mărul. Iata câteva idei: plăcintă cu mere, mere coapte, tarte tatin cu mere, salate de legume cu mere, compoturi și multe altele.

Pere: Para e regina anotimpului. Parfumul lor e unic iar aroma imbatabilă. Perele sunt o gustare foarte sănătoasă, hidratantă și hrănitoare. Conțin o mulțime de vitamine și nutrienți, sunt ușor de mâncat și nu depun presiune pe dinți sau pe sistemul tău digestiv. Perele conțin carbohidrați și pectină, care e detoxifiantă, reglează tractul gastrointestinal și oferă un real ajutor sistemului tău imunitar. De asemenea, perele ajută corpul să rețină calciu mai bine. Bucură-te de pere consumându-le natural ori în tarte cu aluat tare, la cuptor, însiropate sau fierte în compoturi.

Struguri: Sunt deliciul anotimpului, motivul pentru care toamna e atât de îndrăgită. De regulă, se consumă ca atare, aroma și parfumul lor fiind extraordinare. De asemenea, strugurii mai pot fi experimentați sub formă de must. Există peste 60 de tipuri de struguri, toate foarte bogate în antioxidanți și nutrienți, ajutând la reducerea inflamației, protejarea inimii, îmbunătățirea vederii, a articulațiilor și funcțiilor creierului.

Gutuile: Parfumate și aromate, sunt o adevărată provocare atât pentru copii cât și pentru adulți când să le mănânci ca atare. Bunicile noastre întotdeauna se întrec în a pregăti cea mai bună dulceață de gutui cu nuci, iar alții experimentează cu acest fruct în compoturi, tarte și salate. Gutuia e fără grasimi și săracă în sodiu. Fructul acesta e o sursă excelentă de vitamina C și nu ar trebui să lipsească din coșul cu fructe al nimănui.

Nucile: Sunt un deliciu, atât ca gustare rapidă, cât și în prăjituri. Știați că nucile sunt, de fapt, semințe de nuc? Datorită coajei lor dure, acestea pot fi stocate pentru luni, chiar ani. Nucile sunt cunoscute îndeosebi datorită umpluturilor din cozonaci sau din gustarea sănătoasă de la serviciu. Nucile îmbunătățesc metabolismul și reduc colesterolul din corp. Atunci când sunt consumate în cantități potrivite, nucile contribuie la scăderea în greutate. Nucile au proprietăți anti-inflamatorii, ajută intelectul (sunt simbolul inteligenței), îmbunătățesc fertilitatea masculină și sănătatea oaselor. Aportul mare de vitamine B e extrem de benefic femeilor însărcinate în creșterea armonioasă a fătului. Nuca are textura crocantă și un gust delicios, motiv pentru care poate fi inclusă în aproape orice rețetă: prăjituri, biscuiți, cereale, batoane energizante, pâini, salate, unturi și multe altele. Sunt atat de bune și hrănitoare fructele de sezon încât poți să faci câteva provizii, fie la congelator, fie la borcan: compoturi, legume coapte și puse în borcane sterilizate, fructe fierte și stocate cu puțin zahăr etc.

Sursa:nestle.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE