Administrație
Cum şi-a dublat satul Cheia (comuna Râmeţ) numărul de locuitori…
Una dintre cele 13 localități componente ale comunei Râmeț este satul Cheia, un cătun aflat în partea de sud-vest a comunei, a cărei denumire provine de la faptul că este înconjurat de 4 chei: Cheile Geogelului în partea de nord-vest, Cheile Râmețului în partea de sud-est, Cheile Piatra Bălții și Cheile Pravului în partea de sud-vest. Pe cât este de frumoasă zonă, pe atât este de greu accesibilă. Aflată între atâtea frumuseți ale naturii, accesul obișnuit în această localitate se face pe jos din satul Brădești, situat pe marginea DJ 107 I, pe o potecă prin pădure ce urmează firul apei la vale, în aproximativ 45 de minute.
Cei care iubesc muntele și se încumetă să ajungă în acest sat înconjurat de chei, alături de peisajul minunat, acum întâlnesc aici urmele unui fost sat dezvoltat în urmă cu câteva zeci de ani: multe locuințe și anexe părăsite sau putrezite, o biserică, o fostă școală primară care a funcționat de prin 1930 până prin anii 1970, dar și câteva gospodării în care mai trăiesc câțiva oameni.
Dacă la recensământul din 2011 această localitate era înregistrată cu doar patru locuitori – 2 bărbați și două femei, populația satului a suferit o creștere spectaculoasă în urmă cu doi ani: și-a dublat numărul de locuitori în urma stabilirii unei familii cu doi copii din București, care au dorit să lase zbuciumul capitalei, să se trezească dimineața și să bea cafea privind Cheile Râmețului din pridvor. Gabriel Suliman, de 32 de ani, licențiat în psihologie, ne-a declarat că i-a plăcut atât de mult acest sat vizitat pentru prima oară în 2012 încât a luat o decizie radicală împreună cu soția: să vândă tot ce au agonisit până atunci și să se stabilească împreună cu cei doi copii în acest cătun, în care toate construcțiile sătenilor erau acoperite cu paie. În august 2013 a revenit singur ca să își cumpere un teren pe care să-și amenajeze o casă și a obținut găzduire provizorie în fosta școală primară din sat, desființată din lipsă de copii, clădire aflată în grija Clubului Montan Apuseni – un ONG din Cluj-Napoca. În noiembrie 2013, acesta s-a stabilit definitiv împreună cu familia, iar de atunci muncește permanent ca să își realizeze visele: să locuiască în mijlocul unei zone deosebit de frumoase, într-o casă acoperită cu paie, să crească animale și să cultive plante ce să-i asigure hrană, iar cea mai mare dorință este de a realiza un muzeu în aer liber, cu case și șure specifice zonei, pe care să le închirieze turiștilor. Între timp, și-a achiziționat peste un hectar de pământ de la proprietari. Acum locuiește în continuare în clădirea școlii, din care se va muta atunci când va finaliza de recondiționat una din cele două locuințe vechi cumpărate, ambele de peste 100 de ani. Totodată, a mai achiziționat din zonă încă două șure vechi acoperite cu paie pe care trebuie să le refacă, una o va păstra ca muzeu, iar cealaltă o va folosi pentru animale: în prezent are o iapă gestantă, găini, câini, iar pe viitor ar vrea să îngrijească și alte animale.
„Chiar dacă intenționez să depun un proiect prin care să accesez fonduri europene pentru ecoturism – deși este mult de alergat pentru aprobarea documentației, iar birocrația noastră este renumită – nu mă interesează să trăiesc din turism. Ceea ce se vede acum este doar vârful de aisberg, intenționez să cresc animale pentru asigurarea hranei, să am găini pentru ouă și carne, să țin capre pentru lapte, am un cal pe care îl folosesc pentru transport. Am plantat anul trecut pomi tineri care au început să crească, aș dori să fac o livadă de nuci împrejurul casei. Nu îmi plac gardurile, curtea mea este deschisă oricând pentru cei care vor să vină în vizită la mine, sper să le pot oferi cât mai curând și cazare”.
De când s-a stabilit în sat, Gabi a început lucrul la viitoarea gospodărie: a amenajat cât mai confortabil clădirea școlii în care locuiește, a plantat legume în grădină, a făcut în jurul curții un gard care să oprească animalele ce pasc de voie prin sat, a construit un beci izolat termic, îngropat pe jumătate în pământ în care să păstreze alimentele, a adus apă pe o conductă de la un izvor din apropiere, iar pentru că nu are curent electric vrea să-și amenajeze pe cursul apei o mică centrală. Dar cel mai mare efort pe care îl depune în continuare este pentru recondiționarea caselor și șurelor tradiționale, în acest sens cerând ajutorul unor meseriași din zonă ce cunosc tehnica acoperirii cu paie. În această vară va mai primi ajutor în amenajarea construcțiilor și de la niște tineri voluntari din Belgia care vor veni la începutul lunii iulie în sat.
Dar tot ce muncise într-un an și jumătate era să se ducă pe apa sâmbetei în urmă cu o lună și jumătate, în cea de-a doua zi de Paște, când locuința lui a scăpat ca prin urechile acului de un incendiu care a cuprins o mare parte din vegetația satului și a ajuns până lângă casele acoperite de paie. Pentru că pompierii au venit cu multă întârziere din cauza accesului greu în sat, el a fost nevoit să se lupte cu focul și să-și păzească ceea ce agonisise și recondiționase cu multă trudă, reușind până la urmă să salveze casele de la prăpăd.
La momentul întâlnirii cu Gabriel, acesta era singur acasă deoarece soția Cristina și cei doi copii erau plecați la rude: Alisa de 4 ani și David, băiatul de 8 ani care urmează un program școlar acasă, fiind învățat de masa sa, specializată în pedagogia Waldorf. Din păcate, aceștia nu au alți copii cu care să se joace, pentru că în sat mai locuiesc doar 4 oameni.
După ce m-am familiarizat destul de bine cu satul Cheia din relatările lui Gabriel, am revenit în satul Brădești, un alt sat al comunei Râmeț în pericol de părăsire, rămas cu aproximativ 10 familii, după cum a precizat o localnică de aici. Chiar dacă este așezat lângă drumul care vine din Ponor și duce spre centrul comunei, iar apoi spre orașul Aiud, aflat la aproape 30 de km, în acest sat rămas fără școală se adună oameni mai mulți doar duminica, atunci când vin creștinii din satele Valea Poienii și Florești la biserica din sat, în cele trei localități ale comunei Râmeț fiind înregistrați doar 99 de persoane cu domiciliul stabil, la recensământul din 2011.
Administrație
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana)
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana), a anunțat Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
Marius Hațegan a revenit pe acest șantier în cursul zilei de miercuri, împreună cu colegul său Ciprian Gatea de la Serviciul de Drumuri Județene.
„Sunt mulțumit de felul în care acționează echipele de muncitori care, în aceste zile, intervin pe partea de rigole. Tragem nădejde să finalizăm totul într-un timp foarte scurt, având în vedere că se lucrează complet mecanizat. Adaug promisiunea că încă un drum din județ va arăta impecabil, a declarat Marius Hațegan.
Administrație
Lucrările la noua Grădiniță 16 din Alba Iulia, recepționate: Din toamnă, spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari
Lucrările la noua Grădiniță cu P.P. nr. 16 din Alba Iulia au fost recepționate: Spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari
Lucrările la noua Grădiniță cu P.P. nr. 16 din Alba Iulia, prima construită de la zero de Primăria Alba Iulia, au fost finalizate, recepția fiind realizată luni, 24 martie 2025. Din toamnă, 160 de preșcolari vor beneficia de spații moderne și europene.
După 33 de ani în care a funcționat la parterul unei clădiri a Colegiului „Alexandru Domșa”, improprie din punct de vedere al condițiilor și a spațiului insuficient, cu ajutorul primăriei, grădinița cu program prelungit nr.16 din Alba Iulia, are o locație proprie. Grădinița are două structuri arondate, respectiv grădinița cu program prelungit nr. 14 și grădinița cu program prelungit Bărăbanț.
În noua locație se va muta grădinița nr. 14 și se va forma un tot unitar, grădinița nr. 16, cu un efectiv de 160 de preșcolari distribuiți în 8 grupe, de la grupa mică până la grupa mare. Grădinița va fi dotată conform standardelor europene și va fi o locație în care activitatea se va desfășura conform nivelului de vârstă pe care copiii din grădinița îl vor avea, respectiv de la 3 până la 6 ani. Sălile de grupă vor fi amplasate la etaj, fiecare având vestiar și baie proprie. La parter se va găsi o bucătărie cu sală de mese. De asemenea, vor exista o spălătorie, un cabinet logopedic și un birou de consiliere psihologică pentru copii, părinți și cadre didactice. Grădinița va include și un cabinet medical dotat cu izolator. În exterior, va fi amenajat un spațiu generos de joacă,
Administrație
Reîncep lucrările de modernizare pe drumul județean DJ 704 A, DN7 – Pianu de Jos
A fost dat ordinul de începere a lucrărilor de modernizare pe drumul județean DJ 704 A, DN7 – Pianu de Jos
Acestea au fost iniţiate în septembrie 2024 şi sistate în perioada de iarnă.
Este vorba de un tronson cu o lungime totală de 5097 metri, între localitatea Sebeș, intersecția cu DN7 de la km 0+038 și intersecția cu drumul județean DJ 705B, la km 5+152.
Modernizarea acestui tronson de drum va determina:
creşterea mobilităţii populației din zonele deservite către zone urbane din județul Alba, cum ar fi Municipiul Sebeș, importantă zonă dezvoltată economic, puternic industrializată
diminuarea poluării prin scăderea cantităților de noxe și a prafului generat de traficul auto
reducerea duratei de deplasare prin creşterea vitezei medii de deplasare
posibilitatea circulaţiei pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, în condiţii de siguranţă şi confort
dezvoltarea economică a zonei
crearea de condiţii îmbunătățite de tranzit pentru posibili noi investitori din zonă
-
Știriacum 2 săptămâni
Ăștia sunt ardelenii: Care sunt expresiile folosite în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum 2 săptămâni
Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste
-
Știriacum 2 săptămâni
Nume românești despre care nu știai că simbolizează flori
-
Știriacum 5 zile
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum o săptămână
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum 6 zile
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum 2 săptămâni
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani