Știri
778 de ani de la atestarea documentară a orașului Sebeș: Menționat pentru prima dată într-un document oficial în anul 1245, cu numele Malembach
Aniversarea celor 778 de ani scurși de la prima atestare documentară a orașului Sebeș, de la prima mențiune scriptică a denumirii orașului, „Malembach” într-un document papal, emis la 22 februarie 1245, în contextul refacerii comunităților transilvănene după distrugerile provocate de Marea Invazie Mongolă (1241-1245).
Cu toate că atestarea datează de la jumătatea secolului al XIII-lea, așezarea exista însă, cel mai probabil, din veacul anterior, tradiția orală locală reținând anul 1150, ca dată a fondării sale.
Păstrată în Arhiva Apostolică a Vaticanului (Seria „Registra Vaticana”, volum 21, f. 157v), valorificată în paginile unor colecții de documente (precum colecția Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, volum I, editat de Franz Zimmermann și Carol Werner, Sibiu, 1892, pp. 71-72, colecția Documente privitoare la istoria românilor, volum I, editat de Eudoxiu de Hurmuzaki, București, 1887, p. 219 sau colecția Documente privind istoria României, Seria C „Transilvania”, volum I (1075-1250), București, 1951, p. 326), într-o formulă transcrisă sau tradusă în limba română, scrisoarea papei Inocențiu al IV-lea a fost pentru multă vreme un document cunoscut unui public restrâns și specialiștilor care s-a aplecat asupra studierii istoriei orașului Sebeș.
Cu toate că evoluția localității a fost afectată de distrugerile provocate de hoardele mongole, în câțiva ani efectele acestora abia mai erau vizibile. În deceniile care au urmat au fost finalizate lucrările de construcție a bisericii parohiale și s-a edificat o capelă, cu hramul Sf. Iacob, în apropierea acesteia. De asemenea, se presupune că fortificația din jurul bisericii a fost ridicată în aceeași perioadă.
Începutul secolului al XIV-lea a însemnat pentru Transilvania o perioadă extrem de favorabilă din punct de vedere economic, fiind favorizate în special localitățile în care producția de bunuri meșteșugărești și comerțul primau în fața îndeletnicirilor cu caracter agricol. Până la jumătatea acelui veac au fost atestate cu statutul de oraș (civitas) numeroase localități ardelene, cele mai multe dintre ele fiind situate în zona de colonizare săsească din sudul Transilvaniei. Între aceste localități s-a numărat și Sebeșul, menționat ca oraș în anul 1341. Dobândirea acestui statut demonstrează că localitatea înregistrase între timp progrese remarcabile atât în plan economic, cât și social și instituțional.
În oraș se derula o prosperă activitate meşteşugărească ce poate fi dedusă şi din documentul din anul 1376, prin care se înnoiau statutele breslelor din Sibiu, Sighişoara, Orăştie şi Sebeş. Au fost menţionate, cu acest prilej, 19 bresle cu 25 de branşe, dar este posibil ca la Sebeş să nu fi existat toate. Forţa economică a localității poate fi dedusă însă şi din dimensiunile impresionante ale corului gotic, ridicat între 1360 şi 1382, la extremitatea estică a vechii biserici romanice, ca o primă etapă dintr-un plan ambiţios de înlocuire a acesteia cu una nouă, de tip hală, realizată în maniera goticului târziu. De asemenea, în anul 1387, oraşul a obţinut privilegiul de a se înconjura cu ziduri de apărare din piatră, iar lucrările de construcţie a fortificației urbane au început imediat, ducând la suspendarea activităţii şantierului bisericii.
Până la sfârşitul secolului al XIV-lea, dezvoltarea localităţii s-a estompat însă, iar la începutul celui următor Sebeșul şi-a pierdut statutul de oraş, fiind amintit în documente ca târg (oppidum). Declinul localităţii s-a accentuat în secolul al XV-lea şi ca o consecinţă a acţiunii unor evoluții economice pe care localitatea nu a putut să le gestioneze, iar după cucerirea sa de către turci, în anul 1438, nu a reuşit să mai depăşească modesta condiţie de târg. Situația s-a stabilizat abia spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când localitatea a redobândit statutul de oraș liber regal.
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri14 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri9 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri6 ore ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului