O bijuterie a naturii, Iezerul Șureanu

Rezervația Naturală Iezerul Șureanu este o arie protejată de interes național, situată în masivul Șureanu, la o altitudine de 1750 de metri.

Aceasta include lacul „Iezerul Șureanu”, mlaștina din apropiere și vegetația abundentă ce îmbracă poalele masivului.

Rezervația se întinde pe 20 de hectare și adăpostește un lac cu o adâncime de 8 metri și o suprafață aproape circulară de 94 de metri lungime și 91 de metri lățime. Lacul este cunoscut de localnici sub numele de „lacul fără fund” și conține aproximativ 300 de specii de diatomee endemice, rămase din perioada glaciațiunii cuaternare, și o microfaună alpină specifică. În plus, lacul a fost populat cu puieți de păstrăv indigen și păstrăvi aduși din râul Frumoasa.

Rezervația face parte din Situl NATURA 2000 „Frumoasa”, care include masivele Cindrel, Lotru și Șureanu, fiind un punct important al reliefului glaciar din zona Parâng. Alături de Iezerul Mare și Iezerul Mic din Cindrel, Iezerul Șureanu completează acest peisaj natural deosebit.

În Rezervația Naturală Iezerul Șureanu, accesul se face din Sebeș, pe DN 67 C Transalpina, prin Șugag, lacul Oașa, Mănăstirea Oașa, apoi urmând drumul marcat turistic spre lac.

sursa: facebook Consiliul Județean Alba

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

8 ianuarie: 133 de ani de la Conferinţa Extraordinară a Partidului Naţional Român (Memorandiștii)

Acum 133 de ani, în zilele de 8 și 9 ianuarie 1892 s-a desfasurat, la Sibiu, Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care a alcătuit un memorandum către împăratul austriac Franz Joseph, cuprinzînd revendicările românilor din monarhia austro-ungară.

Memorandumul prezenta consecinţele instaurării dualismului austro-ungar şi cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoaşterea drepturilor politice şi confesionale.

Totodată, memorandumul se dorea a fi un semn de protest faţă politica de maghiarizare practicată de autorităţi împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia, cuprinzând o analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungar în februarie 1867.

A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după Supplex Libellus Valachorum (1791) şi Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868.

Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană.

sursa: unitischimbam.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia: Care este istoria așezământului

Așezământul mănăstiresc cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia a fost înființat în anul 1937, la o distanță de aproximativ 2 kilometri de reședința eparhială a ierarhului Ioan Stroia (episcop al Armatei).

La 24 iunie 1948, cu prilejul hramului, episcopul Nicolae Colan al Clujului – sub jurisdicţia căruia se afla atunci schitul – a așezat piatra de temelie pentru o nouă biserică, locaș care nu a mai fost ridicat datorită împotrivirii autorităților de stat. În anul 1966, egumenul schitului, părintele Grigorie, a fost silit să părăsească așezământul împreună cu întreaga obște, plecând la Mănăstirea Sihăstria.

În 1989, în vechea Cetate a Bălgradului a fost adusă o biserică de lemn din satul Acmariu, construită la 1768. Ulterior, în anul 1990, s-a hotărât reînceperea vieții spirituale a acestui așezământ monahal, emiţându-se decizia de reînfiinţare a așezământului.

În anul 1994, biserica de lemn, aflată la poalele dealului Mamut, a fost așezată în locația actuală, fiind resfințită în anul 2001 după ce a fost împodobită cu pictură în stil bizantin.

sursa: facebook Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE