Connect with us

Știri

5 noiembrie: Mihail Sadoveanu celebrat la cei 143 de ani de la nașterea sa de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Published

on

Mihail Sadoveanu omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, la Alba Iulia

În organizarea Consiliului Județean Alba și a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, duminică 5 noiembrie 2023, va fi omagiat la Alba Iulia Mihail Sadoveanu, scriitorul considerat de istoria literară drept unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX, numit fiind de criticul George Călinescu „Ceahlăul literaturii române”.

Programul zilei de 5 noiembrie 2023 se va desfășura pe Aleea Scriitorilor, la bustul lui Mihail Sadoveanu, unde va fi prezentat un medalion literar și vor fi depuse flori în amintirea celui ce și-a scris o parte din operă pe frumoasa Vale a Sebeșului din județul Alba. În aceeași zi pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba vor fi prezentate informații și fotografii care oglindesc viața și activitatea literară a lui Mihail Sadoveanu.
Scriitorul Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani și a fost unul dintre cei mai prolifici prozatori români. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească și natura României și a scris reportaje și pagini memorialistică cu adevărat importante. Mihail Sadoveanu a colaborat cu numeroase ziare și reviste, dar grăitoare pentru opera sa rămân volume precum: „Neamul Șoimăreștilor”, „Frații Jderi”, „Zodia Cancerului”, „Baltagul”, etc.

În anul 1921, Mihail Sadoveanu este ales membru al Academiei Române, iar după ce Societatea Scriitorilor a fost reorganizată în Uniunea Scriitorilor din România, Sadoveanu a devinit președintele acesteia în anul 1950.

În peregrinările sale prin țară, scriitorul Mihail Sadoveanu a fost profund impresionat de frumuseţea Văii Sebeşului, pe care a numit-o Valea Frumoasei și căreia i-a dedicat două dintre scrierile sale: „Valea Frumoasei” (1938) și ,,Poveștile de la Bradu-Strîmb” (1941).

În 1927 își construiește la Bradu’ Strâmb o cabană, pe un teren donat de amicul său Ionel Pop, cu care împărtășea pasiunea pentru pescuit și vânătoare. În anul 1943, împreună cu scriitorul Ionel Pop, Sadoveanu a hotărât să ridice în apropierea cabanei și o bisericuță de lemn. Atât bisericuța, cât și cabana, au fost strămutate în anul 1983 pentru a face loc lacului de acumulare de la Oașa. Biserica de lemn a fost mutată în curtea Mănăstirii Oașa, în timp ce cabana cunoscută până în zilele noastre sub denumirea de „Casa Sadoveanu” este situată pe malul lacului de acumulare, în Munții Șureanu, la aproape 1.500 de metri altitudine.

De meleagurile noastre l-a legat mai târziu și faptul că fiul său, Paul-Mihu Sadoveanu, a căzut la datorie în cel de-al doilea Război Mondial, fiind înmormântat în cimitirul eroilor din Alba Iulia.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru

Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.

În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.

În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.

Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”,  “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.

Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.

De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.

Sursa:a1.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba