Știri
4 octombrie: Ziua internaţională a animalelor, fie ele cu stăpân sau fără, sălbatice sau domestice
Ziua internaţională a animalelor (World Animal Day) este sărbătorită, anual, la 4 octombrie
Este marcată în majoritatea ţărilor din lume cu scopul de a promova drepturile şi bunăstarea tuturor animalelor, fie ele cu stăpân sau fără, sălbatice sau domestice.
Ziua internaţională a animalelor este cu atât mai importantă şi relevantă cu cât experţii în biodiversitate şi în protecţia mediului trag numeroase semnale legate de situaţia actuală a animalelor.
De exemplu, în octombrie 2018, organizaţia non-guvernamentală pentru conservarea naturii World Wide Fund for Nature (WWF) a publicat un raport potrivit căruia sub presiunea factorului antropic, populaţia de vertebrate sălbatice de pe Pământ a scăzut cu 60% între anii 1970 şi 2014. Declinul faunei sălbatice vizează întregul glob şi în special regiunile cele mai afectate, precum cele de la tropice, potrivit celui de-al 12-lea raport ”Living Planet” (Planeta vie), publicat de WWF şi realizat în urma monitorizării a 16.700 de populaţii (4.000 de specii). Raportul precedent indica o scădere cu 52% între 1970 şi 2010.
În aprilie 2019, a fost publicat un proiect de raport despre biodiversitate, întocmit de Organizaţia Naţiunilor Unite, din care reiese că până la un milion de specii animale şi vegetale riscă să dispară, multe dintre acestea ”în deceniile următoare”.
Una dintre modalităţile de a preveni declinul faunei sălbatice şi, în general, relele tratamente aplicate animalelor, este educaţia. În acest sens, consilierii municipiului Bucureşti au decis, în septembrie 2019, demararea programului educaţional „Împreună învăţăm despre animale”, implementat în şcolile bucureştene, cu lecţii susţinute de către formatori specializaţi şi personal din cadrul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor.
Iniţiativa de a înfiinţa Ziua internaţională a animalelor i-a aparţinut scriitorului şi publicistului german Heinrich Zimmermann, un apărător înfocat al drepturilor animalelor, editor al revistei Mensh und Hund (Om şi câine). Prima ediţie a Zilei internaţionale a animalelor a constat în organizarea de expoziţii şi discursuri găzduite de Palatul Sportului din Berlin, la 24 martie 1925, potrivit www.worldanimalday.org.uk. Evenimentul, care a strâns peste 5.000 de participanţi, fusese programat la 4 octombrie, însă organizatorii nu au găsit disponibil pentru acea dată un loc suficient de încăpător.
Situaţia a continuat până în 1929, când, în premieră, ziua dedicată animalelor a fost marcată la 4 octombrie. În scurt timp, ideea lui Zimmermann a început să aibă ecouri şi în afara graniţelor Germaniei, în special în Austria, Elveţia şi Cehoslovacia.
Totuşi, 4 octombrie a devenit în mod oficial zi mondială dedicată animalelor de abia în luna mai 1931, atunci când, iniţiativa publicistului german a fost adoptată în cadrul Congresului internaţional pentru protecţia animalelor, desfăşurat la Florenţa.
„Ziua internaţională a animalelor nu este doar un omagiu adus tuturor necuvântătoarelor şi oamenilor care le iubesc şi le respectă, ci şi un prilej de a reflecta asupra rolului pe care ni l-a încredinţat Natura. Suntem datori cu toţii să înţelegem că Omul nu este stăpânul absolut al Pământului, dar este cel care are puterea şi menirea de a conduce, cu raţiune şi responsabilitate, destinele planetei”, se arată pe site-ul Ministerului Mediului, http://www.mmediu.ro.
Data de 4 octombrie reprezintă şi sărbătoarea sfântului Francisc de Assisi, fondator al ordinului Franciscan şi protectorul ceresc al mediului şi al animalelor, conform http://www.ercis.ro/. Legenda spune că sfântul avea puterea de a învăţa şi dojeni animalele, reuşind chiar să îmblânzească un lup doar cu vorba bună, notează sursa citată.
Primele lucrări privind drepturile şi protecţia animalelor au fost publicate în secolul al XVIII-lea, iar prima lege pentru protecţia animalelor s-a numit „Martin’s Act” şi a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. Textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Animalelor a fost adoptat de Liga Internaţională a Drepturilor Animalelor şi de Ligile Naţionale Afiliate, în cadrul Întâlnirii Internaţionale pe tema Drepturile Animalelor, desfăşurată la Londra între 21-23 septembrie 1977. Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor a fost proclamată în mod solemn, la sediul UNESCO din Paris, la 15 octombrie 1978.
În 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 205, modificată prin Legea nr. 9/2008 şi prin Legea nr. 171/2017, act legislativ care reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără deţinător. La alineatul (2) al articolului 17, se interzice folosirea animalelor aparţinând subîncrengăturii vertebrate indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
-
Știri6 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri39 de minute ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri22 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători