Ziua internaţională a animalelor este cu atât mai importantă şi relevantă cu cât experţii în biodiversitate şi în protecţia mediului trag numeroase semnale legate de situaţia actuală a animalelor.

De exemplu, în octombrie 2018, organizaţia non-guvernamentală pentru conservarea naturii World Wide Fund for Nature (WWF) a publicat un raport potrivit căruia sub presiunea factorului antropic, populaţia de vertebrate sălbatice de pe Pământ a scăzut cu 60% între anii 1970 şi 2014. Declinul faunei sălbatice vizează întregul glob şi în special regiunile cele mai afectate, precum cele de la tropice, potrivit celui de-al 12-lea raport ”Living Planet” (Planeta vie), publicat de WWF şi realizat în urma monitorizării a 16.700 de populaţii (4.000 de specii). Raportul precedent indica o scădere cu 52% între 1970 şi 2010.

În aprilie 2019, a fost publicat un proiect de raport despre biodiversitate, întocmit de Organizaţia Naţiunilor Unite, din care reiese că până la un milion de specii animale şi vegetale riscă să dispară, multe dintre acestea ”în deceniile următoare”.

Una dintre modalităţile de a preveni declinul faunei sălbatice şi, în general, relele tratamente aplicate animalelor, este educaţia. În acest sens, consilierii municipiului Bucureşti au decis, în septembrie 2019, demararea programului educaţional „Împreună învăţăm despre animale”, implementat în şcolile bucureştene, cu lecţii susţinute de către formatori specializaţi şi personal din cadrul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor.

Iniţiativa de a înfiinţa Ziua internaţională a animalelor i-a aparţinut scriitorului şi publicistului german Heinrich Zimmermann, un apărător înfocat al drepturilor animalelor, editor al revistei Mensh und Hund (Om şi câine). Prima ediţie a Zilei internaţionale a animalelor a constat în organizarea de expoziţii şi discursuri găzduite de Palatul Sportului din Berlin, la 24 martie 1925, potrivit www.worldanimalday.org.uk. Evenimentul, care a strâns peste 5.000 de participanţi, fusese programat la 4 octombrie, însă organizatorii nu au găsit disponibil pentru acea dată un loc suficient de încăpător.

Situaţia a continuat până în 1929, când, în premieră, ziua dedicată animalelor a fost marcată la 4 octombrie. În scurt timp, ideea lui Zimmermann a început să aibă ecouri şi în afara graniţelor Germaniei, în special în Austria, Elveţia şi Cehoslovacia.

Totuşi, 4 octombrie a devenit în mod oficial zi mondială dedicată animalelor de abia în luna mai 1931, atunci când, iniţiativa publicistului german a fost adoptată în cadrul Congresului internaţional pentru protecţia animalelor, desfăşurat la Florenţa.

„Ziua internaţională a animalelor nu este doar un omagiu adus tuturor necuvântătoarelor şi oamenilor care le iubesc şi le respectă, ci şi un prilej de a reflecta asupra rolului pe care ni l-a încredinţat Natura. Suntem datori cu toţii să înţelegem că Omul nu este stăpânul absolut al Pământului, dar este cel care are puterea şi menirea de a conduce, cu raţiune şi responsabilitate, destinele planetei”, se arată pe site-ul Ministerului Mediului, http://www.mmediu.ro.

Data de 4 octombrie reprezintă şi sărbătoarea sfântului Francisc de Assisi, fondator al ordinului Franciscan şi protectorul ceresc al mediului şi al animalelor, conform http://www.ercis.ro/. Legenda spune că sfântul avea puterea de a învăţa şi dojeni animalele, reuşind chiar să îmblânzească un lup doar cu vorba bună, notează sursa citată.

Primele lucrări privind drepturile şi protecţia animalelor au fost publicate în secolul al XVIII-lea, iar prima lege pentru protecţia animalelor s-a numit „Martin’s Act” şi a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. Textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Animalelor a fost adoptat de Liga Internaţională a Drepturilor Animalelor şi de Ligile Naţionale Afiliate, în cadrul Întâlnirii Internaţionale pe tema Drepturile Animalelor, desfăşurată la Londra între 21-23 septembrie 1977. Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor a fost proclamată în mod solemn, la sediul UNESCO din Paris, la 15 octombrie 1978.

În 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 205, modificată prin Legea nr. 9/2008 şi prin Legea nr. 171/2017, act legislativ care reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără deţinător. La alineatul (2) al articolului 17, se interzice folosirea animalelor aparţinând subîncrengăturii vertebrate indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.