In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate

Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare. Postul din Ajunul Botezului Domnului face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc.

In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: „acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

In Ajunul Botezului Domnului sunt savarsite Ceasurile Imparatesti, Sfanta Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia, apoi Sfintirea cea mare a apei. Insa, pentru ca anul acesta Ajunul Bobotezei cade sambata, Ceasurile Imparatesti se citesc vineri, 4 ianuarie.

Ajunul Bobotezei în calendarul popular precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei și este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.

Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

Totodată în această zi de ajun există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.

Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot  un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.

Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.

În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci,  în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.

O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.

Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:

Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.

Sursa:traditii-superstitii.ro, crestinortodox.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului”, „Iordanul” sau „Botezul Domnului”, Boboteaza se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 6 ianuarie şi marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza face parte din cele 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică.

Fiindcă este o sărbătoare extrem de importantă, tradiţia spune că trebuie să se respecte cu sfinţenie obiceiurile străvechi pentru a avea un an reuşit din toate punctele de vedere.

1. Daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

2. Ziua de 5 ianuarie este zi de post negru, la fel ca in Ajunul Craciunului sau Vinerea Mare dinaintea Pastilor.

3. In Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi.

4. De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului.

5. Sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare.

6. Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli.

7. Se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii despre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

8. Apa sfintita la biserica in ziua de Boboteaza si luata de credinciosi nu se strica niciodata.

9. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa in care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

10. In unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

11. Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.

12. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

13. Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

 Sursa:romaniatv.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Munții Apuseni sunt o destinație prea puțin cunoscută de români, în ciuda faptului că oferă numeroase obiective turistice și oportunități de petrecere a sărbătorilor de iarnă.

Când vine vorba de alegerea unei destinații pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, românii își îndreaptă atenția, în majoritatea cazurilor, către zonele montane. Fie că vorbim de stațiunile de pe Valea Prahovei, de cele din zona Rucăr-Bran ori de destinații din nordul țării (citește despre Vatra Dornei AICI), oamenii preferă să meargă pe drumuri bătătorite și mult promovate atât la televizor, cât și în mediul online.

Astăzi, vă vom prezenta cele mai frumoase destinații de vacanță din Munții Apuseni, destinații care, pe lângă faptul că vă pot oferi experiențe de neuitat de sărbătorile de iarnă, vă vor ajuta și să vă îmbogățiți cultura generală ca urmare a diversității geografice a zonei.
Valea Arieșului și obiectivele sale

De la vărsarea în Mureș, lângă Luduș, și până în stațiunea Vârtop, bazinul râului Arieș este înțesat de numeroase localități, multe dintre acestea fiind importante repere istorice. Țara Moților, situată în această zonă, reprezintă hotspot-ul rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale are românilor ardeleni. Baia de Arieș, Câmpeni și Abrud sunt principalele centre urbane din zonă, Muzeul Avram Iancu și Muzeul Mineritului de la Roșia Montană fiind cele mai importante obiective turistice.

Astfel, poți intra în galeriile romane de la Alburnus Maior, construite în urmă cu două milenii, unde ai ocazia să vezi cum se exploata aurul în vechime și unde, cu puțin noroc, poți vedea pepite aurifere încastrate în pereții catacombelor.

Pentru împătimiții sporturilor de iarnă, zona Arieșeni reprezintă principala destinație de vacanță, iar cadrul natural este unul care definește cumva natura etno-culturală a locului, cu așezări răsfirate și risipite pe culmile domoale ale munților.

De asemenea, cadrul natural e unul bogat în căderi spectaculoase de ape, iar în zonă poți vizita cascada Evantai, cascada Pătrăhăițești, cascada Pișoaia sau cascada Vârciorog. Tot în apropiere de Vârtop se află și Groapa Ruginoasa. În ceea ce privește patrimoniul speologic, Munții Apuseni se pot mândri cu numeroase peșteri al căror specific nu mai poate fi întâlnit în alte părți ale țării. Emblematice sunt Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Urșilor și Peștera Ghețarul Vârtop.
Repere istorice pe văile Crișului Alb și Mureșului

În sudul Apusenilor, pe valea Crișului Alb, se află două dintre cele mai importante obiective turistice din întreaga zonă. În primul rând, la Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa, ai ocazia să vezi numeroase pepite aurifere extrase din regiune, unele dintre acestea de dimensiuni considerabile.

Foarte aproape de Brad, la Țebea, poți vizita mormântul lui Avram Iancu, revoluționar român pașoptist, și Gorunul lui Horea, un monument istoric cu vechime de peste 4 secole, locul unde, în 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moții din Apuseni.

De cealaltă parte, pe valea Mureșului poți vedea castelul de la Săvrâșin, un conac deținut de Familia Regală a României, care de curând și-a deschis porțile vizitatorilor. Puțin mai la vest, pe un deal de pe malul drept al Mureșului, cetatea Șoimoș, aflată în ruină, dar care este accesibilă oricui, te poate face să înțelegi cât de importantă era apărarea împotriva năvălitorilor în secolele XIII-XV.
Mănăstiri și locuri de pelerinaj

Zona a reprezentat, încă din Evul Mediu, un important bastion al ortodoxiei pe care românii ardeleni l-au apărat, uneori chiar cu prețul vieții. O mănăstire cu o istorie bogată este Râmeț (citește mai mult AICI), aflată în apropiere de Teiuș. Tot în zonă poți vizita Mănăstirile Măgina și Cheile Turzii, aceasta din urmă fiind foarte aproape și de obiectivul omonim. Mai poți vedea în zonă Mănăstirea Râmetea și celebrul sat Râmetea, aflat la poalele Pietrei Secuiului.

Pe valea Arieșului poți vizita Mănăstirea Lupșa, construită din lemn, după specificul locului, iar în amonte poți ajunge la Mănăstirile Ponor și Sohodol. Un alt așezământ cu o istorie bogată este Mănăstirea Valea Bistrii, situată în apropiere de Câmpeni.

Sursa:dcnews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE