Alba, locul 8 la exporturi și 9 la importuri, potrivit ultimelor statistici

In judeţul Alba, în luna IUNIE 2024, valoarea exporturilor realizate a fost de 310404 mii euro, iar valoarea importurilor realizate a fost de 259692 mii euro.

Față de luna corespunzatoare din anul anterior exporturile realizate au crescut cu 3,5%, iar importurile au scazut cu 7,3%; Față de luna anterioară exporturile realizate au crescut cu 12%, iar importurile cu 0,7%. Clasamentul valoric al judeţelor, ordonate descrescător, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate în primul semestru al anului 2024, situează judeţul Alba pe locul 8 la exporturi şi locul 9 la importuri.

În luna IUNIE 2024, la nivelul județului Alba s-au realizat exporturi în valoare de 319404 mii euro, reprezentând 4,1% din totalul exporturilor la nivel naţional (7738166 mii euro), în crestere cu 3,5% faţă de exporturile realizate în luna anterioară şi cu 12% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2023.Valoarea importurilor efectuate în luna iunie 2024 a fost de 259692 mii euro, reprezentând 2,5% din totalul importurilor la nivel naţional (10529474 mii euro), în scadere cu 7,3% faţă de cele realizate în luna anterioară şi in crestere cu 0,7% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2023.
În perioada 1.I-30.VI.2024 județul Alba a înregistrat exporturi în valoare de 1902459 mii euro și importuri de 1624901 mii euro. Faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior, exporturile au fost mai mari cu 8,1%, iar importurile cu 5%. Judeţul Alba deţine o pondere de 4,1% din valoarea totală a exporturilor României realizată in perioada 1.I-30.VI.2024, importurile având o pondere de 2,6%.
Analizând structura exporturilor în primul semestru al anului 2024 pe principalele grupe de mărfuri, se remarcă o pondere mai mare a următoarelor grupe: mijloace si materiale de transport (61,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice (10,4%), produse din lemn, exclusiv mobilier (8,9%). Comparativ cu perioada corespunzatoare din anul anterior, s-au înregistrat creșteri la secţiunile cu pondere semnificativă, astfel: mijloace si materiale de transport (+15,2%), produse din lemn, exclusiv mobilier (+11,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+8%).Referitor la structura importurilor, cele mai mari ponderi în total sunt deţinute de următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat: mijloace si materiale de transport (47,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice (20,2%), metale comune şi articole din acestea (6,4%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (4,9%), animale vii, produse de origine animala (3,3%), produse din lemn, exclusiv mobilier (2,9%).Toate sectiunile cu pondere semnificativa au inregistrat creşteri ale importurilor faţă de primul semestru al anului 2023, astfel: produse din lemn, exclusiv mobilier (+80,8%), animale vii, produse de origine animala (+17%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (+8%), mijloace si materiale de transport (+5,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+2,9%), metale comune şi articole din acestea (+2,6%).

În aceasta perioada, soldul operaţiunilor de comerţ exterior a fost pozitiv, în valoare de 277558 mii euro, soldul operaţiunilor de comerţ exterior înregistrat în perioada similara din anul 2023 fiind tot pozitiv, 212481 mii euro). Cele mai mari valori ale soldului pozitiv al operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat al produselor: mijloace si materiale de transport (+394931 mii euro), produse din lemn, exclusiv mobilier (+121916 mii euro), articole din piatră, ipsos, ciment (+28018 mii euro), produse minerale (+25867 mii euro), încălțăminte, palarii, umbrele și articole similare (+23282 mii euro), marfuri si produse diverse (+18840 mii euro), arme, munitie, parti si accesorii ale acestora (+17380 mii euro). Cele mai mari valori negative ale soldului operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni: masini, aparate și echipamente electrice (-129996 mii euro), metale comune şi articole din metal (-89597 mii euro), instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale (-42670 mii euro), produse chimice (-32848 mii euro), hartie si articole din acestea (-21208 mii euro), animale vii (-18045 mii euro).
Clasamentul valoric al judeţelor, ordonate descrescător, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate în primul semestru al anului 2024, situează judeţul Alba pe locul 8 la exporturi şi locul 9 la importuri.
Principalii parteneri de relaţii internaţionale ai judeţului în aceasta perioada, după ponderea în valoarea totală a exporturilor şi importurilor au fost:
-la export : Germania (62,3%), Italia (7,6%), Ungaria (6,1%);
-la import : Germania (64,7%), Ungaria (8,3%), Italia (4,7%).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, sărbătoriţi pe 8 noiembrie sunt cei mai cunoscuţi în tradiţia bisericii Ortodoxe, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române

Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimişi de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor.

In popor, ziua de 8 noiembrie mai poarta si numele de “vara arhanghelilor”. Vremea in aceasta zi este mai calda decat ar trebui sa fie in aceasta perioada a lunii. Nu numai ca este pacat sa nu cinstesti vara arhanghelilor sau sa o petreci facand diverse treburi in gospodarie, se spune… Munca in aceasta zi este considerata a fi un semn de sfidare a puterii divine. Se crede ca cel care incalca aceasta traditie se va chinui mult in ceasul mortii sale. Pe langa aceasta zi calda, traditia spune ca intre sfintii Mihail si Gavriil si ziua de Craciun trebuie sa aiba loc si “vara iernii”, adica vreo 3-4 zile caldute si binevoitoare.

In sambata care precede aceasta sarbatoare au loc Mosii de Arhangheli. Se fac praznice pentru cei plecati, se imparte de pomana pentru sufletul lor si iertarea pacatelor, se pomenesc in biserici cei morti, se aprind lumanari pentru cei care au trecut in nefiinta fara lumina. Este bine si pentru cei vii sa aprinda o lumanare in biserica in ziua de 8 noiembrie. Se spune ca drumul catre lumea de dincolo le va fi luminat si usor.

In unele zone ale tarii s-a pastrat traditia ca in aceasta zi finii sa isi viziteze nasii, daruindu-le colaci.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

El este cel care „striga”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?” – şi asa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călauzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfantul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în randul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.

TRADIŢII şi SUPERSTIŢII de SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIIL. Ce nu ai voie să faci în această zi

Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai, scrie crestinortodox.ro.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa-i vesteasca taina cea mare a intruparii Domnului si tot el a adus dreptilor Ioachim si Ana vestea zamislirii Maicii Domnului. In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca.

De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.

In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora”. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.

In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate.

Aceasta turta se arunca in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.

Care este semnificaţia numelui MIHAI şi cum sunt persoanele care-l poartă

Mihail este implinitorul dreptatii dumnezeiesti, purtand in mana dreapta sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, ingerul razvratit. Numele, de origine evreiasca (Miha’El), se talmaceste „Cine este ca Dumnezeu?” (mi, „cine”; ke, „ca”; El, prescurtare de la Elohim).

In romaneste, formele cele mai frecvente sunt astazi Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminutivele Mihaita, Misa sau Michi. Dintre formele mai vechi, multe au supravietuit doar ca nume de familie: Mihaila, Mihalache, Mihalcea, Mihu etc.

În Vechiul Testament, Mihail este considerat ocrotitor al copiilor lui Israel. Intr-adevar, personalitatea celui botezat cu acest prenume reflecta semnificatia numelui, caci Mihai are in mod natural tendinta de a-i proteja pe cei din jur, fie ca este vorba de copii sau de oameni adulti.

Sursa:realitatea.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu

Lucrările au fost începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 noiembrie având loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, în memoria primului întregitor al românilor și patron al evenimentului.

În ziua de pomenire a Soborului Sfinților Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail, 8 noiembrie, Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia își prăznuieşte hramul.

Monument istoric al orasului Alba-Iulia, catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Încoronării, este un simbol al unitatii noastre nationale realizata prin actul Unirii din 1918.

Catedrala Ortodoxă din Alba-Iulia (Catedrala Reîntregirii sau Catedrala Încoronării ) cu hramul „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările au fost începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 noiembrie având loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în memoria primului întregitor al românilor și patron al evenimentului.

A fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria la 15 octombrie 1922. Catedrala și clădirile aferente au fost ridicate în partea de vest a Cetății Alba Iulia.

Construcția a fost concepută ca și o continuare a așezământului mitropolitan bălgrădean la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat în anul 1597 o biserică din zid. Acest așezământ a fost demolat în anii 1713-1714 de către habsburgi. Pe locul vechii Mitropolii este ridicată acum în partea de sud-est a cetății o biserică memorială din lemn, Biserica Memorială Mihai Viteazul. Arhitectura Catedralei este inspirată de cea a Bisericii Domnești din Târgoviște ridicata în 1585 de Petru Cercel (fratele lui Mihai Viteazul), care, la rândul ei, avea ca model Mitropolia din Târgoviște ridicată de Sf. Voievod Neagoe Basarab.

Ansamblul Catedralei este dominat de un turn-clopotniță, înalt de 58 de metri, terminat în formă de cupolă sprijinită pe coloane.

În curtea acestei biserici a avut loc în data de 15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. După ce Miron Cristea, Patriarhul României, a ținut în catedrală o Liturghie solemnă și a sfințit coroanele regale gata pregătite, s-a trecut la ceremonia încoronării. Aceasta a avut loc în fața clopotniței, unde a fost amenajată o scenă îmbrăcată în pânză roșie, pe care era înălțat baldachinul încoronării, întrețesut cu brocart roșu și galben pe un fond alb. Încoronarea nu s-a făcut în catedrală deoarece Ferdinand, care era de religie catolică, nu a dorit să fie încoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe. Astfel, Ferdinand și-a așezat singur pe cap Coroana de Oțel, după care a pus coroana de aur pe capul soției sale îngenunchiate. Regele Ferdinand purtând mantia regală la ceremonia de încoronare – pictură murală de Costin Petrescu în Catedrala Încoronării din Alba Iulia

La 1 decembrie 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, a fost organizată aici o ceremonie dedicată „reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române”, ocazie cu care mai mulți preoți greco-catolici au depus jurământ de credință către patriarhul Justinian Marina. Numele lăcașului a fost schimbat cu ocazia respectivă în „Catedrala Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române”. O placă de marmură amintește de acel eveniment.

Sursa: basilica.ro, wikipedia.org

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE