Societate
29 decembrie 1919: Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei
29 decembrie 1919: Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei
În 29 decembrie 1919 Parlamentul vota Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei.
Este primul Parlament al României reîntregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români.
După adoptarea hotărârilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România, documentele respective au fost predate, într-un cadru solemn, Regelui Ferdinand, care le-a ratificat prin decrete-lege, devenind astfel efective. Ele au fost însoţite de alte decrete-lege prin care reprezentanţi ai acestor provincii istorice au fost numiţi în Guvernul României Mari. Prin aceste măsuri se inaugura practic procesul de integrare a lor în cadrul statului român.
O componentă importantă a acestui proces a fost şi constituirea Corpurilor Legiuitoare în care să fie reprezentaţi cetăţenii de pe tot cuprinsul României întregite şi care aveau menirea să ratifice prin lege actele de Unire adoptate de Adunările Naţionale de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia. În baza modificărilor aduse Constituţiei României în iulie 1917, la 14/28 noiembrie 1918 a fost adoptat decretul-lege pentru reforma electorală, care înscria introducerea pentru prima dată a votului universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru toţi cetăţenii români majori.
Dezideratul votului universal fusese înscris şi în actele de Unire. Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 cerea deopotrivă: „Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice”, prin „vot obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani”.
Societate
5 martie: Ziua Mondială a Eficienţei Energetice
Zi mondială dedicată eficienței energetice
„Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”, marcată pe 5 martie, este sărbătorită în cinstea celei dintâi reuniuni a experţilor din lume, care a avut loc pe 5 martie 1998, în Austria, unde s-a discutat despre criza energetică şi soluţiile sale posibile.
Marcarea zilei este o oportunitate de a reflecta asupra practicilor ce vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Agenția Internațională a Energiei estimează o creștere a consumului mondial de energie cu 40% în următoarele două decenii, ceea ce înseamnă că guvernele ar trebui să pună în aplicare măsuri speciale, cum ar fi utilizarea de energie din surse regenerabile, dar, mai presus de toate, să promoveze campanii pentru o utilizare mai eficientă și de economisire a energiei.
În acest context, încă din aprilie 2020 a fost elaborat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. Acesta cuprinde numeroase direcții de acțiune pentru trecerea la o utilizare a energiei cu o eficiență crescută. De asemenea, sursele de producere a energiei trebuie folosite mai eficient. Tendința este (sau ar trebui să fie) utilizarea unor surse sustenabile, regenerabile și cât mai prietenoase cu mediul.
Societate
20 februarie: Ziua mondială a justiției sociale
Zi mondială dedicată justiției sociale
La data de 20 februarie este marcată, anual, Ziua mondială a justiţiei sociale, la iniţiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007.
ONU lansează un apel tuturor statelor membre, organizaţiilor care militează pentru justiţie socială, tinerilor şi societăţii civile de a găsi, prin dialog şi cooperare, mijloace eficiente prin care să reducă inegalităţile sociale, conflictele din interiorul societăţilor şi să întărească instituţiile care protejează drepturile celor care muncesc.
ONU atrage atenţia că, în ultimii ani, tensiunile sociale şi problemele economice au fost exacerbate pe fondul pandemiei de COVID-19, dezastrelor naturale, disputelor geopolitice şi conflictelor armate.
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
sursa: agerpres.ro
foto: un.org
Societate
17 februarie: Ziua bunătății spontane
Zi internațională dedicată bunătății spontane
Ziua bunătăţii spontane, marcată în 17 februarie, a debutat în Noua Zeelandă, după ce Josh de Jong, blocat în trafic şi înconjurat de şoferi nervoşi şi agresivi s-a gândit ce bine ar fi, dacă măcar o zi pe an oamenii ar fi mai buni unii cu alţii, fără să aştepte răsplată.
Această zi creşte în popularitate de la an la an, fiind sărbătorită de indivizi, grupuri şi organizaţii, și subiect de carte şi film.
„Join Me” este o carte scrisă de umoristul Danny Wallace şi în care oamenii sunt încurajaţi să facă fapte bune, în special în zilele de vineri, numite „vinerile bune”. Wallace a mai scris şi „Bunătatea spontană: 365 de moduri în care poţi face din lume un loc mai frumos”.
Subiectul este abordat şi în filmul „Evan Almighty” (2007), dar şi în cartea lui Karen McCombie „The Seventeen Secrets of the Karma Club”.
sursa: tvrinfo.ro
-
Știriacum o săptămână
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum o săptămână
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum o săptămână
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum o săptămână
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum o săptămână
Podul de fier de la Ocna Mureș, pentru aproape 100 de ani, singurul din Europa cu trafic rutier, feroviar şi pietonal
-
Știriacum o săptămână
28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
-
Știriacum o săptămână
Mănăstirea Afteia, o mândrie a ortodoxiei transilvănene, locul care a renăscut de mai multe ori