În ziua a doua de Crăciun, pe 26 decembrie, Biserica o prăznuiește pe cea care a dat naștere lui Hristos Dumnezeu, pe Maica Domnului. Află mai multe de pe radiounirea.ro

A doua zi de Crăciun e sărbătoare mare la ortodocși – se prăznuiește SOBORUL Maicii DOMNULUI

Cuvântul „sobor” are o semnificație aparte, de „adunare de oameni”, sugerând că Maica Domnului trebuie preaslăvită în mijlocul tuturor oamenilor și a Sfinților fericiți din ceruri. Toți laolaltă, cu chip uman, creat după „chipul și asemănarea Domnului”, îți pleacă frunțile și cinstesc Mama a Toate câte Sunt, în veac.

„Dacă te simți vreodata supărat în decursul zilei – cheam-o în ajutor pe Maica Domnului – spune doar o simplă rugăciune: Maria, Maica lui Iisus, te rog fie-mi și mie mamă acum. Trebuie să recunosc că aceasta rugăciune nu a dat niciodată greș în cazul meu.” – Sfânta Maria Tereza

Ziua de sărbătoare ar trebui înțeleasă ca zi de smerenie, post și rugăciune. Căci ce este altcxeva rugăciunea decât o meditație asupra cuvântului dintâi, asupra firii și asupra naturii umane, Timp în care suntem cu noi înșine și cu singura voce care ne poate mântui de păcat, necredință și întunecare. La Soborul Maicii Domnului, creștinii rostesc aceste cuvinte și se gândesc la puritatea Fecioarei din care s-a întrupat Fiul Omului și al Cerurilor, a cărei naștere au slăvit-o în urmă cu o zi:

Soborul sau Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu reprezintă adunarea (la slujbă) credincioșilor în cinstea Maicii Domnului, potrivit regulii după care a doua zi după marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care au contribuit la eveniment sau sunt în directă legătură cu el. De aceea, în această zi este prăznuită Fecioara Maria, cea care l-a născut pe Cel care a adus mântuirea lumii.

Soborul Macii Domnului este unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria. De asemenea, este una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria care datează încă din secolul al V-lea. Soborul Maicii Domnului a devenit model de sărbătoare și pentru alți sfinți precum Soborul Sfinților Ioachim și Ana, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Soborul Sfinților Arhangheli.

Tot astăzi este pomenit Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana.

Sfântul Cuvios Nicodim a fost unul dintre marii întemeietori de așezăminte monahale și duhovnici ai Țării Românești din secolul al XIV-lea. S-a născut în satul Prilep din Serbia în anul 1320. Și-a părăsit familia la o vârstă mică și a plecat la Muntele Athos, unde a devenit monah. S-a stabilit apoi la Mănăstirea Hilandar, al cărei egumen a devenit mai târziu. Părăsind Athosul, după ce a petrecut o vreme aproape de Vidin (Bulgaria), a venit în Țara Românească, în 1364, și s-a stabilit pe valea râului Vodița. Acolo a construit o mănăstire, cu ajutorul domnilor Vladislav I și Radu. În 1388 a ctitorit Mănăstirea Tismana, pe valea pârâului cu același nume. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, împreună cu alți ucenici a întemeiat Mănăstirea Vișina de pe Valea Jiului, iar în 1400 Mănăstirea Prislop. Sfântul Cuvios Nicodim a trecut la cele veșnice în 1406, iar trupul său, fiind descoperit neputrezit, a fost așezat într-o raclă din biserica Mănăstirii Tismana. Datorită unor împrejurări necunoscute, moaștele sale au fost ascunse de un egumen al mănăstirii, nefiind găsit decât un deget al Sfântului Nicodim și crucea de plumb pe care acesta a purtat-o în timpul vieții.

sursa agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE