Știri
Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza
În fiecare an la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită şi „Mica Unire”, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern. Citește mai mult pe radiounirea.ro
Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
A urmat apoi Războiului Crimeii (1853 – 1856), în urma căruia Franţa, Anglia şi Imperiul Otoman au ieşit victorioase în faţa Imperiului Rus. În anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferinţei de la Paris, finalizată cu o Convenţie, încheiată la 7/19 august, care s-a referit şi la problematica românească. Astfel, printr-un act internaţional care ţinea cont doar parţial de voinţa românilor, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor. Pe baza Convenției de la Paris, se introducea principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia centrală, înlocuind astfel Regulamentele Organice, actele pe baza cărora funcţionaseră cele două ţări române până atunci. Desigur că reglementările au avut la bază şi sprijinul declarat al împăratului Napoleon al III-lea, care dorea ca în estul Europei să existe un bastion profrancez, care să contracareze influenţa Rusiei.unirea
Practic Convenţia de la Paris consfinţea unirea formală într-un stat cu numele Principatele Unite, alegerea a doi domni, două adunări, două guverne, organizarea a două instituţii comune la Focşani – Comisia Centrală şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie – abolirea monopolurilor şi a privilegiilor de clasă.
Deşi au existat şi voci care erau împotriva unirii, mai ales în Moldova, existând temeri că desemnarea Bucureştiului drept capitală va face ca Moldova să-şi piardă din influenţă, divanurile ad-hoc organizate în anii 1857 şi 1858 au demonstrat dorinţa de unire a populaţiei.
A urmat toamna anului 1858, când în principate a început organizarea alegerilor pentru domnitor. La 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea electivă formată din 48 de deputaţi l-a ales în unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, şeful partidei unioniştilor moldoveni. În Ţara Românească, unde alegerile urmau să se ţină pe 24 ianuarie, locţiitorii domneşti erau antiunionişti, iar Adunarea electivă era dominată de conservatori, astfel că bucureştenii au fost mobilizaţi pentru a susţine candidatura lui Cuza.
În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porţii Otomane și a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane distincte. Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.
În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Constituția adoptată la 1 iulie 1866, consfinţeşte denumirea oficială România iar la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România.
Alexandru Ioan Cuza, artizanul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol. Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad. A învăţat până în 1831 la Iaşi, la pensionul condus de francezul Victor Cuenin, unde îi are colegi pe Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri. În anul 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.
La 30 aprilie 1844 se căsătoreşte cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache Rosetti și a soției sale Ecaterina (Catinca) (fata logofătului Dumitrache Sturdza din Miclăușeni și sora boierilor cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza) şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.
În timpul Revoluţiei de la 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza, însă acesta a reuşit să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. A participat, de asemenea, la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. Ulterior devine preşedinte al judecătoriei Covurlui între 1849 – 1851 şi 1855 – 1856, director al Ministerului de Interne – în 1851, primind în această perioadă şi rangul de vornic.
La 6 iunie 1856 este numit pârcălab de Galaţi, însă imediat după decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Balş. Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi a primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
După domnie a plecat în exil, la Viena, apoi la Paris, unde îşi manifestă interesul de a lucra în continuare în interesul ţării pentru aducerea unui principe străin, aşa cum făgăduise şi să nu se lase dominat de sentimentul de răzbunare pe care i-l provocase actul abdicării forţate de la 11 februarie 1866. Deşi Cuza a dorit întotdeauna să revină în ţară, principele Carol a considerat că nu este oportun din cauza situaţiei politice din cel moment. Ulterior Cuza este răpus de boală şi se mută la Florenţa, însă moare la Heidelberg unde plecase la tratament, pe 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. Este înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar după Al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Sursa: rador.ro
Știri
Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae
Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae
Începând cu seara de Moș Nicolae, în luna decembrie, la Sebeș vom crea împreună o poveste de iarnă, cu personaje care să aducă bucurie copiilor și căsuțe decorate cu produse specifice Crăciunului. La Centrul Cultural „Lucian Blaga”, atât în spațiile interioare, cât și în zona exterioară decorată de sărbătoare, vor sosi colindători, pentru a colora atmosfera cu cele mai frumoase cântece de iarnă și pentru a le oferi celor prezenți bucuria colindului străbun.
Din agenda evenimentelor face parte concertul extraordinar de Crăciun, de miercuri, 11 decembrie 2024, oferit de Ștefan Hrușcă, filmul românesc dedicat compozitorului George Enescu, în data de 13 decembrie 2024, alături de o serie de alte spectacole pregătite de cei mai mici artiști din oraș.
Nu va lipsi nici Moș Crăciun, care va sosi la întâlnirea cu cei mai mici locuitori ai Sebeșului însoțit de personaje de poveste, pentru a primi scrisorile copiilor și pentru a le oferi dulciuri.
Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” din Sebeș a pregătit calendarul de Advent cu cele mai atractive cărți și activități distractive, pentru a ne bucura împreună de atmosfera unică a Crăciunului.
În Parcul Tineretului se fac ultimele pregătiri pentru a pune în funcțiune patinoarul cu acces gratuit pentru toți copiii care au o pereche de patine, ceilalți achitând doar contravaloarea închirierii patinelor.
Crăciun cu bucurie!
PROGRAMUL COMPLET al TÂRGULUI DE CRĂCIUN de la SEBEȘ
Joi, 5 decembrie 2024
Platoul din fața Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
Ora 17.00: Deschiderea Târgului de Crăciun și aprinderea iluminatului de sărbători
Momente artistice cu: Școala de muzică „DoReMi” și Alexandra Pamfilie, Adina Hada, Trupa de Dansuri Săsești, Fanfara din Petrești, Ordinul Scutierilor de Mühlbach, personaje de poveste și Moș Crăciun
Vineri, 6 decembrie 2024
Primăria Municipiului Sebeș
Expoziție personală de pictură Eugen Măcinic
6, 13, 16, 18 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 10.30: „Ninge cu… filme” – vizionări educative pentru copii
Sâmbătă, 7 decembrie 2024
Biserica Evanghelică Sebeș
Ora 10.00: Târgul caritabil de turtă dulce organizat de Trupa de Dansuri Săsești și Biserica Evanghelică Sebeș
Luni, 9 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 09.30: Serbarea Grădiniței „Busy Angels”
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 10.00: „Noi umblăm… pe bunici să-i colindăm!”, alături de beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice
Marți, 10 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Heidi”
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”
Ora 10.30: Lansare de carte pentru copii, în prezența autoarei, Laura Iviniș
Miercuri, 11 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: Concert de colinde, susținut de ȘTEFAN HRUȘCĂ
11, 17 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 11.00: O POVESTE DE CRĂCIUN VIII (ateliere de lectură și creație)
Joi, 12 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”
Ora 17.00: Serată culturală aniversară, ediția a VII-a. Vernisajul expoziției personale de pictură – Voicu Preja
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 17.00: Spectacolul de Crăciun al Clubului Copiilor Sebeș
Vineri, 13 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: Proiecție cinematografică: „ENESCU, JUPUIT DE VIU”, în prezența echipei artistice
Sâmbătă, 14 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 19.00: Concert de colinde susținut de Organizația Tinerilor de pe „Valea Sebeșului”
Marți, 17 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Mirela”
Ora 19.00: Spectacolul de colinde al Bisericii Penticostale Eben Ezer Sebeș
Miercuri, 18 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora: 11.00 „Cartea poveștilor de iarnă începe cu «A fost odată ca niciodată… Es war einmal»”. Atelier educativ de Ziua Minorităților Naționale din România
Ora 18.00: Spectacol muzical de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi”, coord. de prof. Alexandra Pamfilie
Joi, 19 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 17.00: Spectacol de teatru cu Trupele „Pied Piper” și „Gepetto”, coord. de prof. Lavinia Donose
Vineri, 20 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: „Steluțe dansatoare”, spectacolul Clubului „Fantasy Dance”
19 – 20 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Ora 18.00: „Un gând bun pentru Moș Crăciun”. Scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă
Duminică, 22 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Ora 18.00: „Taina Crăciunului”, spectacol de teatru pentru copii
6 – 24 decembrie 2024
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca
Calendarul de Advent al Cărților
Știri
Sfinții Varvara și Sava, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri
Sfinții Varvara și Sava trebuie respectați, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri
Varvara și Sava au un rol important. În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară îi respectă cu strictețe pe cei doi sfinți importanți din calendarul ortodox. Sfânta Mare Mucenică Varvara este serbată pe 4 decembrie și Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie.
Sfânta Mare Mucenică Varvara e serbată pe 4 decembrie. Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie. Varvara și Sava sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli. Pentru că reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.
Sfânta Varvara mai e știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura. Se spune că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii”. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii”. Că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae. Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi. Petrec, pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.
Pe de altă parte, Sava apare în tradiția populară și ca bărbat, și ca femeie. Unii spun că Sfântul ar fi fost tatăl ori fratele Sfântului Nicolae. Alții cred că ar o sfântă trimisă de Dumnezeu să împartă boala bubatului (pojarul) printre oameni. În unele regiuni, ţăranii spun că Sava a fost „o sfântă care a zăcut de vărsat şi a rămas chioară”. Iar acum vindecă de tifos sau lingoare. Indiferent care ar fi personajul principal, Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube.
Ce e de făcut la Zilele Bubatului
Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită. Sau cu apă în care s-a spălat o icoană, pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana. Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării. Dimineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă. Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice. Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.
Pe 4 decembrie, se fac 3 turte care se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două, una unsă cu miere, care se împarte la copii, alta unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei. Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede. Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase. Se obișnuiește ca în ziua Sfintei Varvara, părinții să însemneze pe frunte și pe față copiii cu semnul Sfintei Cruci, având degetul înmuiat în miere.
Se spune că, dacă prima persoană care îți trece pragul de ziua Sfintei Varvara este femeie, căminului îi va merge prost. De-ți intră în casă în această zi o persoană care-ți poartă gând rău, vei avea de suferit. De Sfântul Sava, ferește-te de fructe și nu lăsa copiii să se înfrupte din ele, că veți avea sănătatea șubredă. Zilele se țin pentru sporul casei și pentru a nu căpăta bube de felurite feluri.
Știri
4 decembrie: Praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor
Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara
Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis.
Din cauza frumuseţii sale trupeşti este închisă într-un turn, de tatăl său Dioscor. Acest tată păgân considera că poporul nu este vrednic să vadă frumuseţea fiicei sale.
În acest turn, Sfanta Varvara le vesteşte păzitoarelor ei adevărul despre zei: „Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au facut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”
sursa: antena3.ro
foto: huff.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 săptămâni
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 3 zile
1 decembrie 1918: Cum s-a făcut Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
3 decembrie: Ziua internațională pentru persoanele cu dizabilități: Statisticile spun că 15% din populaţia lumii trăieşte cu anumite forme de dizabilitate
-
Știriacum 5 zile
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
-
Știriacum 3 zile
Samoilă Mârza, „fotograful Unirii“ din 1918: Un singur fotograf printre 100.000 de români