Știri
22 decembrie: Solstițiu de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Tradiții și obiceiuri
Solstiţiul de iarnă reprezintă momentul începutului iernii astronomice. Multe tradiţii, cu origini străvechi, sunt legate de această perioadă. Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant, a sista)
Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.
Conform specialiştilor de la Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, dar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstiţiului de iarnă, adică pe 22 decembrie. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui
Momentul solstiţiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător, mai spun specialiştii.
Solstițiul de iarnă are loc în jurul datei de 21 decembrie, cel mai adesea, sau 22 decembrie, marcând începutul iernii astronomice. Anul acesta, solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie, la ora 05:27, potrivit site-ului astro-urseanu.ro. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.. În această zi începe iarna astronomică. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.
Solstiţiul de iarnă, la fel ca cel de vară şi echinocţiile de toamnă şi primăvară, sunt evenimente centrale în culturile precreştine. „Din punct de vedere cultural, solstiţiile şi echinocţiile sunt folosite pentru a puncta începuturile sau mijlocul sezoanelor”, a precizat Rick Kline de la Spacecraft Planetary Imaging Facility, ce ţine de Universitatea Cornell. Solstiţiul este începutul astronomic al iernii, chiar dacă meteorologii văd 1 decembrie ca fiind începutul anotimpului, ce marchează începutul celor mai reci trei luni din an din Emisfera Nordică. După solstiţiu, zilele încep din nou să crească. Mai mult decât atât, de obicei, cea mai scurtă zi din an nu este şi cea mai friguroasă, fiind vorba desigur de o serie de alţi factori care influenţează temperatura atmosferică. De asemenea, chiar dacă ziua începe să crească, există o întârziere a Pământului în ceea ce priveşte pierderea căldurii, adică pierde mai multă căldură decât primeşte în săptămânile de după solstiţiu. Astfel că ianuarie, Gerarul, este cea mai friguroasă lună. Aşadar, axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele. De aceea, în emisfera cealaltă, 21 decembrie marchează echinocţiul de vară, fiind ziua în care partea sudică a Pământului este cea mai apropiată de Soare.
SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: Obiceiuri şi tradiții
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximație, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.
Binele și răul se bat în această zi
Pentru că odată cu solstițiul de iarnă se deschid cerurile și străfundurile, se spune că, acum se bate binele cu răul. Acum sute de ani, de solstițiul de iarnă, oamenii obișnuiau să sacrifice animalele, dar mai târziu, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau stejar, care ulterior era ars.
Ce nu este bine să faci la solstițiul de iarnă
Se spune că nu este bine să stai singur în casă, ci este indicat să îți petreci ziua în compania persoanelor dragi, pentru a nu rămâne singur până la următorul solstițiu. Este bine să dai de pomană în această zi, copiilor și oamenilor nevoiași. În trecut, se împărțeau frunze de laur și smochine, iar mai târziu turta dulce a devenit cel mai îndrăgit produs. Este o zi bună pentru a face o analiză a timpului trecut și a rezultatelor pe care le-ai obținut.
Știri
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
Sfântul Andrei, prăznuit în fiecare an pe 30 noiembrie, este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, considerat și ocrotitorul României sau patronul spiritual al românilor, fiind cel despre care se crede că a adus pentru prima dată religia creștină pe teritoriul României.
Potrivit tradiției fetele de măritat pot să afle cine le este sortitul dacă respectă cu strictețe câteva reguli. Pentru a şti cine le va fi soţ, fetele trebuie să apeleze la celebra turtă coaptă din aluat foarte sărat.
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul.
Jumătate din această turtă trebuie mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumătate pusă în ştergar sub pernă până dimineaţă.
Visul în care un tânăr vine să-i aducă apă de băut tinerei fete, va fi visat numai dacă măritişul va avea loc în perioada ce urmează postului. Dacă viitorul soţ refuză să apară în vis cu apă de băut, atunci faţă respectivă va trebui să mai aştepte.
Și femeile măritate trebuie să fie foarte atente în ajun de Sf. Andrei, deoarece acum se cere protejarea gospodăriei şi a animalele în faţă fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncăurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea că obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.
Dinții pieptenelui au echivalent simbolic ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri se mai păstrează și astăzi în satele din Maramureș.
Se spune că:
– Un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.
– În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singura în fata sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.
– Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta în a privi un pahar cu apa neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului.
– Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflecta scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.
– Ca să-ţi visezi ursitul trebuie să-ţi pui sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visezi pe cineva că-ţi ia grâul, atunci sigur te vei mărita.Ţ ine minte figura căci acela e bărbatul ursit.
– Noaptea înainte de culcare se pune sub pernă un pieptene şi o oglindă, se spune că ai să-ţi vezi ursitul.
Știri
Spectacol de gală cu ocazia împlinirii a 102 ani de la inaugurarea ”Teatrului Caragiale”, destinația inițială a edificiului în care funcționează în prezent Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia
Spectacol de gală cu ocazia împlinirii a 102 ani de la inaugurarea ”Teatrului Caragiale”
Iubitorii de teatru sunt invitați marți, 3 decembrie, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, unde se va juca ”O scrisoare pierdută”, binecunoscuta comedie a lui I.L. Caragiale.
Spectacolul este organizat cu ocazia împlinirii a 102 ani de la inaugurarea ”Teatrului Caragiale”, aceasta fiind destinația inițială a edificiului în care funcționează în prezent Casa de Cultură a Studenților (CCS), inaugurat în 1922 cu ocazia Serbărilor Încoronării Regelui Ferdinand I și Reginei Maria.
Din distribuție fac parte Ana Maria Moldovan, Cătălina Grama Ipate, Raluca Rusu Diță, Monica Odagiu, Radu Micu, Doru Bem, Alexandra Ioniță, Beatrice Peter și Irina Teodorescu.
Accesul publicului se face pe bază de invitație, aceasta putând fi ridicată GRATUIT de la sediul CCS (Alba Iulia, str. Ardealului nr. 1) zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 09.00 – 18.00. Informații suplimentare se pot obține la telefon 0258-812692.
Știri
Primăria Alba Iulia achiziționează 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice: Licitația, lansată în SEAP
Primăria Alba Iulia achiziționează 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice
Administrația municipiului Alba Iulia, a lansat în data de 27 noiembrie 2024, licitația pe SEAP, care prevede achiziționarea a 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice inclusiv serviciu de elaboarare proiect tehnic și detalii de execuție cu verificarea tehnică a proiectului, asistență tehnică din partea proiectantului, montarea echipamentelor și bransarea la rețeaua de energie electrică.
Valoarea estimată a proiectului este de 2.521.008,40 lei, fără TVA.
Proiectul „Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de vehicule nepoluante și stații de încărcare”, este finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta 10 – Fondul local, Subinvestiția I.1.3 Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, puncte de reîncărcare vehicule electrice” .
Locațiile propuse sunt următoarele:
1. Parcarea de pe – B-dul. 1 Decembrie – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare tip 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
2. Parcarea de pe B-dul Revoluției 1918 – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare tip 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
3. Parcarea de pe Str. Septimiu Severus – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
4. Parcarea de pe B-dul Republicii (Bazin Olimpic) – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
5. Parcarea de pe Str. Crisan (Arhiva) – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
6. Parcarea de pe Str. Iașilor – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
7. Parcarea de pe Str. București – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
8. Parcarea de pe Str. Trandafirilor – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
9. Parcarea de pe Str. Vasile Alexandri (parcare hotel militar) – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
10. Parcarea din Piața Consiliul Europei – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
11. Parcare Stadion Micesti – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2).
12. Parcarea de pe Str. Mitropolit Alex Sterca Șuluțiu – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
13. Parcarea de pe Str. Francisca – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
14. Parcarea de pe Calea Moților (Zona Kaufland) – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC ( încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
15. Parcarea de pe Strada Brândușei (între Strada Lalelelor si Bulevardul 1 Decembrie 1918) – stația propusă va asigura încărcarea a două automobile simultan la o putere maximă de 22 kW AC (încărcare type 2) și 50 kW DC (încărcare CHAdeMO sau COMBO), în funcție de tipul încărcării dorit.
-
Știriacum o săptămână
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum o săptămână
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum o săptămână
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 5 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 săptămâni
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 3 ore
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este specială pentru fetele de măritat, ele își pot afla ursitul
-
Știriacum 2 săptămâni
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum o săptămână
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului