Știri
21 noiembrie: Deschiderea oficială a Sesiunii Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia „Unitate, Continuitate şi Independenţă în Istoria Poporului Român. 101 ani de la Marea Unire (1918-2019)”
Joi, 21 noiembrie 2019, de la ora 10.00, la Sala Unirii va avea loc deschiderea oficială a Sesiunii Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia „Unitate, Continuitate şi Independenţă în Istoria Poporului Român. 101 ani de la Marea Unire (1918-2019)”.
La eveniment vor participa peste 100 de specialişti din instituţii muzeale şi universitare din întreaga ţară: Alba Iulia, Bucureşti, Deva, Cluj-Napoca, Timişoara, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Craiova, Turda, Iași, Arad, Oradea.
În cadrul evenimentului vor fi lansate şi două volume de carte, respectiv:
- Virgil Pană, „Românii mureșeni pe fronturile Marelui Război. Documente”
(Târgu-Mureș, 2018), prezintă: Virgil Pană
- Cristian Crasnaveț, „Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan”,
(Alba Iulia, 2018), prezintă: Tudor Roșu
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Program general
Sesiunea științifică „Unitate, continuitate și independență
în istoria poporului român. 101 ani de la Marea Unire (1918 – 2019)”
Joi, 21 noiembrie 2019, Sala Unirii
Ora 10:00 – deschiderea lucrărilor:
Cuvânt din partea Muzeului Național al Unirii Alba Iulia
Director Gabriel Tiberiu Rustoiu,
Cuvânt din partea autorităților locale
Lucrări în plen:
Viorica Rusu–Bolindeț, Florin–Ovidiu Botiș, Iulia–Alexandra Iliescu, Radu Ota, Matei Drîmbărean, Călin Șuteu – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj–Napoca, doctorand Universitatea „Babeș–Bolyai” Cluj–Napoca, doctorand Universitatea București, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Direcția Județeană pentru Cultură Alba, Gigapixel Art SRL
Palatul Guvernatorului Daciei Romane de la Apulum. Rezultatele campaniilor 2018–2019
Tudor Roșu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Imaginea președintelui american Woodrow Wilson în preajma Marii Uniri
Lansări volume:
Virgil Pană, „Românii mureșeni pe fronturile Marelui Război. Documente”
(Târgu-Mureș, 2018), prezintă: Virgil Pană
Cristian Crasnaveț, „Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan”,
(Alba Iulia, 2018), prezintă: Tudor Roșu
Ora 11:30 – vernisaj expoziție „Dionysos– Bacchus–Liber Pater. Desfătare și viață veșnică la Apulum”
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, etaj I
Orele 15:00 – 19:00,
Prezentarea lucrărilor pe secţiuni, Sala Unirii și Museikon
Vineri, 22 noiembrie 2019
Orele 10:00 – 12:00
Prezentarea lucrărilor pe secţiuni, Sala Unirii și Museikon
Secţiunea ARHEOLOGIE
joi, 21 noiembrie 2019,
Museikon
orele 15:00 – 19:00
Moderatori: Paul Pupeză, Oana Tutilă
- Sabin Adrian Luca – Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Câteva date despre datarea absolută a unor situri neolitice și eneolitice din Transilvania
- Cătălin Cristescu, Nicolae Cătălin Rișcuța, Antoniu Marc – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Complexe aparținând epocii fierului descoperite La Vețel – Luncă, În Vie (jud. Hunedoara)
- Marius Ciută – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Despre colecții și colecționari. Un caz atipic
- Paul Pupeză, Viorica Crișan – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj–Napoca
Decor dacic sau tamga sarmatic? Vase incizate de la Covasna – Cetatea Zânelor
- Claudiu Purdea – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Noi date despre un tezaur cu monede Koson din Munții Șureanu în documentele Monetăriei din Alba Iulia
- Ștefan Georgescu, Ana Cristina Hamat, Alexandru Flutur – Cercetător independent, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Național al Banatului, Timișoara
Dispozitivele pentru iluminat descoperite în zona Berzovia – Ramna
- Oana Tutilă – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Despre un cercel roman din aur descoperit la Cârjiți, județul Hunedoara
- Radu Ota – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Herme descoperite la Apulum
- Anca Timofan, Andrei Iosif – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Sectorul Domus–Thermae de la Apulum
- Alexandru Diaconescu – Universitatea „Babeș–Bolyai” Cluj–Napoca
Gropile rituale (așa numitele favissae) din sanctuarul lui Liber Pater
- Dan Matei – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca
Situația postromană a castrului legionar de la Alba Iulia raportată la situația celorlalte castre de odinioară ale provinciei
- George Bounegru, Ilie Lascu, Bogdan Pâclișan, Ana Fetcu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Descoperiri funerare romane din necropola nordică de la Apulum
- Radu Ciobanu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Bacchanalia – Serbările lui Bacchus, de la spectacol teatral la primul mare scandal de moravuri al Antichității
Secţiunea ARHEOLOGIE.
vineri, 22 noiembrie 2019,
Museikon
orele 10:00 – 12:00
Moderatori: Ana Hamat, Vitalie Bârcă
- Ana Cristina Hamat – Muzeul Banatului Montan Reșița
Despre creștinism și bijuterii sau despre cum să nu–i cauți pe creștini în Dacia
- Ioan Oprea – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Roma și primele vexilla imperiale
- Vasile Moga – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Observații asupra unei interesante epigrafe apulense
- Mariana Egri, Andreea Drăgan, Aurel Rustoiu, Matthew McCarty – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca, University of British Columbia
Villa rustica de la Oarda. Rezultate preliminare
- Cristina Mitar – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Cigmău – un castru neobișnuit din apropierea granițelor romane
- Vitalie Bârcă – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca
Pixidele din os din mediul sarmatic. Observații pe marginea originii și datării lor
- Emil Dumitrașcu – Muzeul Național de Istorie a României, București
Cercetări arheologice preventive pe Autostrada A. 10/lot 4; situl arheologic Măhăceni 1 (sit nr. 4)
- Gabriel Balteș, Călin Cosma – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca
Cimitirul avar de la Sâncrai (jud. Alba)
- Anca Matiș, Gabriel Balteș, Valentin Deleanu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Morminte de incinerație în urnă (sec. VIII–IX) descoperite la Simeria în 2018, cu ocazia proiectului ”Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria – Curtici–Frontieră”
- Aurel Dragotă – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
La granița dintre păgânism și creștinism. Morminte cu groapa de foc rituală descoperite în necropola de la Alba Iulia – Izvorul Împăratului în campaniile arheologice din anii 2006–2007
- Călin Șuteu – Gigapixel Art SRL
Digitizarea tri–dimensională a colecțiilor muzeale. Studii de caz și aplicații recente
Secțiunea ISTORIE
joi, 21 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Corpul A
orele 15:00 – 19:00
Moderator: Florin Bogdan
- Gheorghe Anghel – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Un testament politic al lui Mihai Viteazul
- Mihaela Comșa – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Nicolae Albu, istoric al învățământului românesc în Transilvania iluministă
- Ana Maria Roman Negoi, Cristinel Roman Negoi – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Școala Gimnazială Avram Iancu, Alba Iulia
Aspecte juridice și sociale cuprinse în Patenta imperială privind stabilirea grecilor și turcilor în Transilvania din 1778
- Jan Nicolae – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Historia homiletica Transilvanie. Predicile protopopului Vasile Gan de la Lupșa (1859–1932)
- Simona Hărmănescu – Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași, Muzeul „Al. I. Cuza”, Ruginoasa, drd. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Început de istorie la Ruginoasa
- Răzvan Neagu – Colegiul Tehnic Turda
Personalități ale Marii Uniri: protopopul greco–catolic de Alba Iulia, Vasile Urzică (1872–1970)
- Virgil Pană – Muzeul Județean Mureș
Date noi privind participarea mureșenilor la Marea Unire
- Diana Kinces – Muzeul Județean Satu Mare
Anul 1919 în istoria Sătmarului
- Alexandru Porțeanu – Institutul de Istorie Nicolae Iorga
- Începuturile noii epoci istorice a Transilvaniei. Observații și considerații istoriografice
- Ioana Rustoiu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Orfelinatul greco–catolic din Blaj în 1919
Secțiunea ISTORIE
vineri, 22 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Corpul A
orele 10:00 – 12:00
Moderator: Dragoș Ursu
- Ioana Ursu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Biografii și minerit aurifer în județele Alba și Hunedoara în sec XX
- Doina Dreghiciu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Însemne de proprietate inedite de pe cărți vechi românești aflătoare pe teritoriul județului Alba
- Gabriela Mircea – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
O bibliotecă publică albaiuliană, de la sfârșitul secolului al XIX–lea – începutul secolului al XX–lea. Structura si componența sa
- Florin Bogdan – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Cărți vechi românești care au circulat în spațiul jud. Alba. Colecții din București și Cluj–Napoca
- Bogdan Avram – Parohia Ortodoxă Teleac
Însemnări ale cantorilor de strană pe filele cărților vechi din colecția Museikon
- Marius Rotar – Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Rugby–ul românesc în timpul celui de al Doilea Război Mondial
- Dragoș Ursu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Patriarhul Justinian (1948–1977) și problema reintegrării socio–profesionale a preoților foști deținuți politici. Strategii, compromisuri și adaptări
- Elena Cucui – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Icoana pe sticlă – sursă de inspirație, pentru un maestru al picturii contemporane
- Sorin Russu – Facultatea de Teologie Greco–Catolică, Blaj
Cât de mare e România Mare? După 100 de ani
- Ioan Bizău – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Titlu rezervat
- Cristea Marius – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Luptele de la Miraslău (jud. Alba) din august–septembrie 1944
- Ion Cârja – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Românii din Austro-Ungaria în anii „Marelui Război”. Perspectiva surselor vizuale
- Dan Roman – Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad
Problema Banatului în tratativele Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920)
Secţiunea CONSERVARE – RESTAURARE
joi, 21 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Laboratorul de Restaurare
orele 15:00–19:00
Moderatori: Alexandru Știrban, Gheorghina Olariu
- Doina Hendre Biro – Biblioteca Batthyaneum, Filială a Bibliotecii Naționale a României
Utilizarea pigmenților naturali pentru decorarea manuscriselor medievale, reflectată în studiile lui Robertus Szentivany, la începutul secolului XX
- Cristina Carșote1, Elena Badea2,3, Zizi Baltă1, Irina Petroviciu1, Lucreția Miu2, Vasile Mihai 1 – 1Centrul de Cercetări și Investigații Fizico–Chimice și Biologice (CCIS), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), 2Grupul Cercetări Avansate pentru Patrimoniul Cultural (ARCH Lab), Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Textile și Pielărie (INCDTP), Sucursala ICPI, 3Departamentul de Chimie, Facultatea de Științe, Universitatea Craiova
Materiale și tehnici utilizate la realizarea Codexului Altemberger
- Gheorghina Olariu – Muzeul Judeţean Satu Mare
Investigații XRF, iconostasul bisericii Peles județul Satu Mare
- Laura Troșan, Ioana Cova – Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj–Napoca
Modalități de expunere a textilelor arheologice
- Rodica Oprițescu – Muzeul Olteniei Craiova
Psaltire 1816, tratamente de restaurare–conservare aplicate
- Olimpia Mureșan – Mureșan Olimpia I.I., Oradea
Despre sticla arheologică
- Daniela Văcariu – Complexul Național Muzeal Astra, Sibiu
Investigații fizico–chimice realizate pe pictura din Biserica Vința
- Dan Anghel – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Relevanța markerilor tehnologici la restaurarea ceramicii
- Radu Ardelean – Muzeul Judeţean Satu Mare
Intervenții de biocidare și hidrofobizare la unele monumente și morminte de război din județul Satu Mare
- Sorin Șerban – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Metode de prelevare și prelucrare a unor vase ceramice descoperite în necropola de la Sâncrai
- Sorina Voju – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Efectele nocive ale umidității excesive asupra bunurilor culturale pe suport textil. Exemplificări și soluționări pe un lot de textile etnografice
- Daniela Burnete – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Etape în restaurarea unei icoane pe lemn de sec XIX
- Alexandru Știrban – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea unui lot de manuscrise de secol XVIII (proiect ROCHER)
- Marius Anghel – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea legăturii unui Penticostarion, 1768
- Daniela Zudor – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Modalități de depozitare a bunurilor muzeale – textile etnografice
- Elena Czifra – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea unui Antologhion, 1693.
- Smaranda Cutean – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Cauzele deteriorării obiectelor culturale din expoziții
Secţiunea CONSERVARE – RESTAURARE
vineri, 22 noiembrie 2019,
Sala Unirii, Laboratorul de Restaurare
orele 10:00–12:00
Moderatori: Mirel Bucur, Petronela Fotea
- Petronela Fotea, Eugenia Oprescu – Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, București
Valorificarea prin restaurare a patrimoniului cultural mobil la Casele Memoriale din patrimoniul MNLR–ului – Casa Tudor Arghezi
- Sidonia Olea – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Valorificarea unei statui monumentale prin conservare și restaurare. Studiu de caz: statuia lui Emanuil Gojdu (Oradea)
- Constantin Măruțoiu, D. Nemeș, O. F. Nemeș, M. Cotețiu, Persida Măruțoiu – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj–Napoca
Studii privind materialele utilizate de Grigore Ranite la realizarea icoanei Maica Domnului cu Pruncul
- Mirel Bucur – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
Restaurarea unei icoane pe sticlă cu reprezentarea Sfântului Gheorghe. Studiu de caz
- Ioana Popițiu – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
Considerații asupra patrimoniului mobil pe suport anorganic. Studiu de caz (Proiect ROCHER)
- Dumitrița Filip – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Degradări ale picturii murale din interiorul bisericilor de lemn din județul Alba
- Dorin Barbu – Muzeul Național Brukenthal, Sibiu
Restaurarea armelor de foc cu rotiță
- Leonard Fulău – Muzeul Naţional al Literaturii Române, București
Cazania lui Varlaam. Intervenții de restaurare
- Ștefan Lipot – Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural
Restaurarea ceramicii din situl Salca–Oradea, campania 2016
- Vasile Ioniță – SC Conrest Expert SRL
Conservarea lemnului arheologic din perioade și locuri diferite
- Miruna Căminescu – C. Cons–Art S.R.L.
Restaurarea icoanei ”Sfântul Arhanghel Mihail”
- Simona Gheorghe – Muzeul Olteniei Craiova
Tehnologii complementare aplicate în restaurarea ceramicii arheologice
- Eugenia Oprescu – Muzeul Naţional al Literaturii Române, București
Aspecte de degradare ale tapiseriei din Colecția Dimitrie Anghel supusă procesului de restaurare–conservare în regim de urgență
- Codruța Leahu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Evaluarea interacțiunii rețetelor bazate pe nanomateriale, obținute de ICECHIM, cu diverse suporturi papetare în scopul conservării acestora (proiect ROCHER)
- Monica Druța – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Considerații privind starea de conservare a unui lot de cinci cărți de patrimoniu din sec. al XVII–lea – Cazania lui Varlaam
- Maria Zgârciu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Conservarea și restaurarea unei cărți românești vechi (Strastnic, Blaj, 1753) (Proiect ROCHER)
- Maria Cernea – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Restaurarea unui pergament – Act de Înobilare, 1703
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești,...
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei În fiecare an, la 1 aprilie,...
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice...
Echipamente digitale pentru Școala Gimnazială Drașov: Licitație lansată în SEAP
Echipamente digitale pentru Școala Gimnazială Drașov Primăria Șpring a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) procedura de achiziție...
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana)
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu...
Lucrările la noua Grădiniță 16 din Alba Iulia, recepționate: Din toamnă, spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari
Lucrările la noua Grădiniță cu P.P. nr. 16 din Alba Iulia au fost recepționate: Spații și dotări moderne pentru 160...
Liceul Teoretic Teiuș, Alba, partener al programului Bookster în școli
Liceul Teoretic Teiuș, Alba – Partener al programului Bookster în școli Liceul Teoretic Teiuș, din județul Alba, este una dintre...
Calificare la faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română și premii importante la etapa județeană pentru elevii Colegiului Militar din Alba Iulia
Calificare la faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română și premii importante la etapa județeană Dragostea pentru cuvânt,...
Expoziția trilingvă „Andreanum 800 de ani – Lege și Constituție la Sașii Transilvăneni” + 100 de Ecouri Locale, la Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia
Expoziția trilingvă „Andreanum 800 de ani – Lege și Constituție la Sașii Transilvăneni” + 100 de Ecouri Locale, la Palatul...
26 martie: Ziua mondială de luptă împotriva epilepsiei
Zi mondială de luptă împotriva epilepsiei În 26 martie este marcată „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Epilepsiei”. Aceasta a fost...
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are
Perioada de post a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru creativitatea gospodinelor. Dorința oamenilor de a găsi rețete sănătoase și, în...
Noi investiții pentru diagnosticul cancerului, la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia: Licitație pentru dotarea Laboratorului de Genetică și Diagnostic Molecular
Noi investiții pentru diagnosticul cancerului la spitalul din Alba Iulia Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a lansat în Sistemul...
Înscrieri în clasa pregătitoare 2025: Cererile-tip pot fi depuse în perioada 31 martie – 6 mai
Parintii ai caror copii implinesc varsta de 6 ani pana la data de 31 august 2025 pot depune cererea-tip pentru...
Locuri de muncă în Alba: 510 job-uri vacante, la data de 11 martie 2025. Cine angajează și ce posturi sunt
Peste 500 de job-uri vacante, în județul Alba, la data de 11 martie 2025 Sunt 510 locuri de muncă disponibile...
Mesaje de 8 MARTIE: Felicitări și urări de ZIUA FEMEII
8 Martie, Ziua Internațională a Femeii Fie că este vorba de mămici, soții, iubite, prietene sau colege, cu toţii transmitem...
„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete
Dragobetele se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de...
-
Știriacum 2 săptămâniCetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum o săptămână
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum 2 săptămâni
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum 2 săptămâni
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum 2 săptămâni
Podul de fier de la Ocna Mureș, pentru aproape 100 de ani, singurul din Europa cu trafic rutier, feroviar şi pietonal
-
Știriacum 2 săptămâni
28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
-
Știriacum 2 săptămâni
Mănăstirea Afteia, o mândrie a ortodoxiei transilvănene, locul care a renăscut de mai multe ori
