Știri
21 iunie: următoarea extragere la Loteria bonurilor fiscale
Află de pe radiounirea.ro despre modificările ce vor fi aduse la următoare extragere a bonurilor fiscale. Biletele câştigătoare ar putea să fie trimise printr-o aplicaţie pentru smartphone.
Următoarea extragere din Loteria bonurilor fiscale ar urma să aibă loc duminică, 21 iunie, după ce Ministerul Finanţelor a decis să suspende extragerea programată pe luna mai şi a iniţiat a o serie de modificări la procedura prin care se desemnează câştigătorii. Loteria bonurilor fiscale riscă să ajungă într-un nou episod absurd la sfârşitul anului, după ce a înregistrat un adevărat fiasco la prima extragere, când Marele premiu a fost de 50 de lei ca să ajungă la toţi cei 18.000 de „norocoşi”. Acum Finanţele au venit cu ideea ca biletele câştigătoare să fie trimise de români printr-o aplicaţie pentru smartphone. Din fericire, măsura nu se va aplica prea curând, date fiind limitările tehnice ale sistemului. Practic, potrivit iniţiativei cabinetului condus de Eugen Teodorovici, dacă nu poţi să timiţi o fotografie cu bonul câştigător nu prea vei fi luat în calcul de autorităţile care împart milionul de lei. „Este o solutie care pana la final de an am spus ca trebuie sa fie implementata astfel incat sa fie posibil un astfel de mecanism electronic, ca acel bon fiscal, indiferent de valoarea acestuia din acea perioada de referinta sa poata fi trimis catre structura centrala din ministerul de Finante intr-un astfel de mod, utilizand telefonul mobil”, a declarat Teodorovici.Măsura ar putea fi discriminatorie dat fiind că nu toţi românii îşi permit să facă fotografii cu un telefon inteligent şi să trimită bonurile printr-o aplicaţie smart. Extragerea din luna mai a fost amânată cu o lună, iar la extragera din iunie vor participa bonurile păstrate în aprilie şi mai. Legea spune că extragerile sunt organizate lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară. Extragerea din iunie va cădea, aşadar, duminică 21 iunie, dacă Finanţele nu se răzgândesc între timp. Loteria bonurilor fiscale Camera Deputatilor a adoptat, săptămâna trecută, mai multe modificări în cea ce priveste organizarea Loteriei bonurilor fiscale. Proiectul de lege, adoptat initia de Senat pe 11 martie, a trecut acum si de Camera Deputatilor care este for legislativ decizional.
S-a dat startul la Loteria bonurilor 2.0. Cum speră Finanțele să alunge ghinionul
La Loteria bonurilor fiscale 2.0 degeaba ai un bon câștigător: ca să câștigi efectiv banii dați de Fisc trebuie să ai noroc și a doua oară. Mai exact să te extragă calculatorul Finanțelor dintre bonurile norocoase, în cazul în care numărul revendicărilor depășește cifra 100.Mai concret, la viitoarea extragere din Loteria bonurilor fiscale se va acorda un număr de maxim 100 de premii.
Pasul 1: Unitatea teritorială a administraţiei fiscale unde a fost depus în original bonul fiscal câştigător va elibera titularului bonului o copie pe care este scris că este conform cu originalul şi conţine un număr unic de înregistrere atribuit automat printr-o aplicaţie informatică la nivel naţional.
Pasul 2: Pentru asigurarea transparenţei, o listă privind bonurile prin care au fost revendicate premiile se vor publica pe site-ul Ministerului Finanţei Publice şi pe cel al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală.
Pasul 3: Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pe care s-au revendicat premiile se va constata depăşirea numărului maxim de premii care se acordă, se va proceda la extragerea aleatorie a unui număr de 100 de bonuri fiscale câştigătoare din totalitatea bonurilor fiscale din listă.
In dezbaterile din plen, deputatul liberal Andreea Paul a sustinut ca „Guvernul Ponta schimba mai des regulile fiscale decat se schimba vremea”. „Loteria bonurilor, o păcăleală și o formă de amuzament fiscal”. De ce PNL nu a votat proiectul de lege. Loteria bonurilor fiscale este o formă ieftină de amuzament, fără rezultate concrete în diminuarea evaziunii fiscale şi creşterea conformării cetăţenilor, consideră Andreea Paul, prim-vicepreședinte PNL. „Loteria bonurilor fiscale are soarta impozitării bacşişului, supuse schimbării schimbărilor. Ambele măsuri, iniţiate şi ratate de către acest guvern, au transformat civismul fiscal în amuzament fiscal”, spune Andreea Paul.
Motivele pentru care PNL spune că va vota în Parlament împotriva Ordonanței care reglementează Loteria bonurilor fiscale:
1. Măsura loteriei bonurilor fiscale este neprofesionist adoptată. Deşi îşi propune creşterea conformării fiscale voluntare a cetăţenilor şi a agenţilor economici, nota de fundamentare nu prevede niciun impact financiar pozitiv asupra bugetului din acest an sau din anii viitori. Singurul impact financiar cert este cheltuiala de 10 mil lei pentru premierea câştigătorilor, din fondurile dedicate ‘acţiunilor generale’ ale MFP.
2. Măsura loteriei bonurilor fiscale este o păcăleală. Ceea ce a fost adoptat şi aplicat acum o lună se modifică în prezent în sensul limitării numărului de câştigători. După prima extragere, peste 18.200 de persoane au depus cereri la ANAF pentru a-şi revendica premiul la loteria bonurilor fiscale. Dacă veţi analiza structura acestor bonuri veţi vedea că ele nu vin din zonele cu risc fiscal, ci din contră.
3. Dacă şi-ar fi dorit cu adevărat reducerea evaziunii fiscale ar fi fost orientată spre zonele cu risc fiscal ridicat. Or actuala reglementare nu o face şi nu va duce la diminuarea evaziunii. Statele membre care au implementat sistemul loteriei bonurilor (precum Slovacia, Portugalia sau Malta) ne arată că efectele loteriei sunt incerte, greu de determinat, mai ales că în cele mai multe cazuri implementarea acestei măsuri a fost însoţită şi de alte măsuri de combatere a evaziunii. Pentru succesul unei astfel de măsuri ar fi fost necesară o promovare intensă şi respectarea regulilor jocului.
4. Procedura de ridicare a premiului este birocratică, greoaie şi nejustificat de întârziată. Câştigătorii trebuie să facă un drum până la Fisc şi să depună trei documente pentru a-şi revendica premiul peste alte 60 de zile. Este vorba despre bonul fiscal câştigător, în original, copia actului de identitate sau a paşaportului şi o cerere. Toate acestea pentru un câştig de sub 55 de lei la extragerea din luna aprilie.
„Nu înţelegem de ce se aplică unităţi diferite de măsura între stat şi contribuabil în această reglementare: câştigătorul cade din drepturile sale dacă nu îşi revendică premiul în termen de 30 de zile, dar statul îşi arogă 60 de zile termen pentru onorarea câştigului”, se arată în comunicatul PNL.
5. Guvernul se dovedeşte neserios faţă de propria ordonanţă emisă. După extragerea din luna aprilie, în luna mai statul şi-a luat o pauză din respectarea legii şi nu a mai organizat extragerea promisă, deşi la art. 2, alin 1 se prevede clar organizarea lunară a extragerilor bonurilor fiscale. Nu este pentru prima dată când Guvernul nu respectă propriile sale reguli impuse şi păcăleşte cetăţenii, mai spun reprezentanții Opoziției.
Sursa:realitatea.net
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri15 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri10 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri5 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri7 ore ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului