Rămâi conectat

Societate

21 august: Ziua medicinei militare în România

Publicat

în

În România, Ziua medicinei militare

Ziua medicinei militare este marcată anual la 21 august.

Prin semnarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a Înaltului Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 luau fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii unui element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare.

Prin înfiinţarea, în 1862, a Corpului Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi a Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar Român se atesta, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor armatei, după cum se menţiona într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale din 21 august 2017. Înainte de această atestare, s-au pus bazele pentru constituirea medicinei militare moderne, principalele repere istorice fiind: 13 septembrie 1831 – înfiinţarea unui lazaret, în baza regulamentului ”miliţiei” Principatului Ţării Româneşti, structură ce va deveni, ulterior, Spitalul Militar Central; 1851 – constituirea, la solicitarea comandantului spitalului, a primului serviciu permanent de gardă, în vederea asigurării asistenţei medicale în regim de urgenţă; 1853 – încredinţarea, de către domnul Ţării Româneşti Barbu Ştirbei, a conducerii spitalului doctorului de origine franceză Carol Davila. Acesta din urmă a elaborat primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar, structurat pe asigurarea a două funcţii organice, respectiv, asistenţa medicală chirurgicală şi cea de medicină internă. Tot prin efortul său, se concretizează conceptul de infrastructură materială şi de suport logistic, prin dotarea serviciului medical pentru timp de pace, dar mai ales pentru război, se mai menţiona în comunicatul de presă al MApN din 21 august 2017.

Încă din anul 1830, atât activitatea Serviciului Sanitar Militar, cât şi cea a Serviciului Sanitar Civil erau coordonate de Comitetul Doftoricesc, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1857, au fost puse bazele învăţământului medical din ţara noastră, prin înfiinţarea, de către Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a Şcolii naţionale de medicină şi farmacie, se arată pe site-ul umfcd.ro. În anul 1857, Carol Davila era inspector general al Serviciului Sanitar Militar, iar în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) a condus serviciul militar al armatei. Începând cu anul 1860, Serviciul Sanitar Militar s-a subordonat numai autorităţii militare.

Promulgarea, prin Înaltul Decret nr. 1125/15 aprilie 1882, a ”Legii pentru organizarea Serviciului Sanitar al Armatei”, precum şi elaborarea ”Instrucţiunilor pentru funcţionarea ambulanţelor” şi a ”Deciziei relative la serviciul ambulanţelor în armată” au creat cadrul normativ de funcţionare a serviciului sanitar militar, care era condus de o direcţie specializată din cadrul Ministerului de Război.

Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.

În anul 1900, s-a înfiinţat Societatea Ştiinţifică a Corpului Sanitar Militar Român şi Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921 a avut loc primul Congres de Medicină şi Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar şi a legăturii sale cu Crucea Roşie. În 1945, s-a constituit Direcţia Superioară Sanitară – Farmaceutică. După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat fiinţă Inspectoratul General Medical, în 1993 – Direcţia Medicală, în 1999 – Direcţia Asistenţă Medicală, iar din 2004 – Direcţia Medicală, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Direcţia medicală este, potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, ”structura centrală de specialitate a Ministerului Apărării Naţionale care are ca principale domenii de activitate elaborarea politicilor şi a reglementărilor privind asistenţa medicală, asistenţa sanitar-veterinară şi inspecţia sanitară şi sanitar-veterinară de stat, planificarea, programarea, standardizarea şi interoperabilitatea în domeniul medical, asistenţa farmaceutică şi logistică medicală, statistica şi informatica medicală precum şi expertiza medico-militară”.

În memoria medicilor, sanitarilor şi a surorilor voluntare care au salvat vieţi pe fronturile Primului Război Mondial, a fost ridicat în Bucureşti, în anul 1932, Monumentul Eroilor Sanitari. Realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli, monumentul este amplasat în Piaţa Operei, în vecinătatea Operei Naţionale şi a Facultăţii de Medicină, şi este înscris în Lista monumentelor istorice.

sursa: agerpres.ro

foto: facebook Institutul Medico-Militar


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci: Care este istoricul sărbătorii

Publicat

în

14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci

Înălţarea Sfintei Cruci, prăznuită cu evlavie de creştini în fiecare an la data de 14 septembrie, este cea mai veche sărbătoare consacrată cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Iisus.

Praznicul împărătesc din ziua de 14 septembrie este respectat cu smerenie prin post negru.

La slujbele oficiate în lăcaşurile de cult ortodoxe în ziua praznicului Înălţarea Sfintei Cruci sunt marcate două evenimente importante pentru creştinătate: descoperirea lemnului sfânt, crucea pe care a fost răstignit Iisus pe muntele Golgota şi Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, în faţa credincioşilor de către Macarie, Episcopul Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie, anul 335.

Praznicul Înălţării Sfintei Cruci aminteşte de un moment foarte important din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Roma, împăratul Constantin avea război împotriva împăratului Maxenţiu, un persecutor al creştinilor (care a domnit între anii 307-312). Totodată, Maxenţiu avea o oaste numeroasă, recunoscută în imperiu pentru vitejia ei.

Scrierile religioase menţionează că, în ajunul luptei dintre cei doi împăraţi, în amiaza mare, împăratului Constantin i s-a arătat pe cer o cruce formată din stele strălucitoare, înconjurată de inscripţia: „Prin acest semn vei învinge!”. Mai mult, împăratul Constantin L-a visat pe Fiul Domnului, care i-a spus să pună semnul crucii pe steagurile şi pe scuturile ostaşilor din armata sa , ca un simbol al biruinţei.

A doua zi, împăratul Constantin a procedat aşa cum Iisus I-a spus în vis. Totodată, el a făcut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul de luptă din faţa armatei sale. Şi oastea împăratului Constantin, mai puţin numeroasă decât a lui Maxenţiu, a învins! Cei mai mulţi dintre războinicii lui Maxenţiu au pierit în luptă, iar cei rămaşi în viaţă au dat bir cu fugiţii. Atunci Constantin a înţeles cât de puternică este Sfânta Cruce. De aceea, el a rugat-o pe mama sa, împărăteasa Elena, să meargă la Ierusalim şi să găsească Crucea pe care a fost răstignit Iisus.

La 14 septembrie, creştinătatea celebrează descoperirea în anul 335 a Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos pe Muntele Golgota. Împărăteasa Elena a fost trimisă de fiul său, împăratul Constantin cel Mare, să descopere adevărata Cruce pe care a pătimit Iisus. După multe zile de săpături, împărăteasa Elena a descoperit locul pe care a fost răstignit Iisus şi trei cruci.

La Ierusalim, aproape de Golgota, împărăteasa Elena a descoperit însă trei cruci identice cu piroane cu tot. Pe una se credea că a fost răstignit Iisus, iar pe cele două se spunea că au fost crucificaţi doi tâlhari care au murit în aceeaşi zi cu Iisus. Împărăteasa era însă mâhnită că nu ştia care este Crucea căutată.

Adevărata Cruce pe care a fost răstignit Iisus a fost descoperită de Macarie, episcopul Ierusalimului de atunci, în urma unei minuni . Pentru că în localitate murise o tânără dintr-o familie aristocrată, episcopul a apropiat fiecare cruce de trupul fetei moarte. Tânăra a înviat şi l-a lăudat pe Dumnezeu, când ierarhul a aşezat lângă ea Crucea sfântă, cea adevărată, pe care a pătimit Iisus.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

La Alba Iulia, colaborare intre Poliția Locală și Poliția Națională pentru fluidizarea traficului

Publicat

în

La Alba Iulia, colaborare intre Poliția Locală și Poliția Națională pentru fluidizarea traficului

Colaborarea dintre Poliția Locală și Poliția Națională funcționează la Alba Iulia, în cele mai bune condiții.

Ultimul exemplu este demersul lor comun de a fluidiza în perioada următoare traficul rutier și cel pietonal din municipiu. Astfel, până în 20 septembrie, Poliția Locală Alba Iulia și Inspectoratul de Poliție al Județului Alba acționează împreună pe arterele principale și zonele adiacente unităților de învățământ, respectiv Calea Moților (între B-dul Revoluției 1989 și str. Avram Iancu- Școala generală ”Vasile Goldiș”), B-dul Revoluției 1989 – str. Toporașilor – str. Energiei (Școala Generală ”Mihai Eminescu”), str. Gheorghe Pop de Băsești (Colegiul Tehnic ”Apulum”) și str. Tudor Vladimirescu (Colegiul Tehnic ”Dorin Pavel”).

Aceste acțiuni se realizează pentru siguranța albaiulienilor, automobiliști sau pietoni, prin asigurarea fluenței în trafic și evitarea formării de ambuteiaje la orele de vârf, respectiv 07.30 – 08.30 și 11.30 – 12.10.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Elena Brânzan, grefieră la Tribunalul Alba, pensionare după mai bine de trei decenii de activitate, în cadrul instanțelor

Publicat

în

Elena Brânzan, grefieră la Tribunalul Alba, pensionare după mai bine de trei decenii de activitate, în cadrul instanțelor

Elena Brânzan, grefieră a Tribunalului Alba, a ieșit la pensie după o activitate de mai bine de trei decenii în cadrul instanțelor de judecată.

Colegii Elenei Brânzan de la Tribunalul Alba au transmis în context un mesaj pe pagina de Facebook a instituției.

”Cu o vechime în funcția de grefier de peste 30 de ani, colega noastră Brânzan Elena se va bucura de o altă etapă a vieții, o binemeritată răsplată după întreaga activitate desfășurată în cadrul instanțelor de judecată.

O felicităm pentru cariera deosebită în care a dat dovadă de profesionalism, dăruire, loialitate și respect față de colegi.

Cu ocazia pensionării îi dorim noi oportunități, fiecare zi să aducă zâmbete, bucurii și împliniri alături de cei dragi!”, se precizează în mesajul amintit.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba