Societate
19 noiembrie: Ziua cercetătorului şi proiectantului din România
Zi dedicată în România cercetătorului și proiectantului
La 19 noiembrie este celebrată, în România, Ziua cercetătorului şi proiectantului.
Stabilirea datei face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, savantul George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne.
Această zi este marcată din anul 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 764/1994 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 317 din 16 noiembrie 1994.
Ziua cercetătorului şi proiectantului este celebrată în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat în 1974, împreună cu profesorul Albert Claude (Universitatea Liberă Bruxelles) şi cu profesorul Christian de Duve (Universitatea ”Rockefeller” New York), al premiului Nobel pentru medicină, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.
George Emil Palade s-a născut, la Iaşi, la 19 noiembrie 1912. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti (1936). A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă” (1940). În 1943, a devenit conferenţiar universitar la catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, potrivit volumului ”Membrii Academiei Române” (2003).
În anul 1946, a plecat în Statele Unite ale Americii, în calitate de profesor invitat la Institutul Rockefeller din New York, unde, în 1961, a devenit şef al Departamentului de Biologie Celulară. Din 1972, a condus Departamentul de Biologie Celulară al Universităţii Yale din New Haven (Connecticut).
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte apărute în reviste de prestigiu din întreaga lume, acum intrate în istoria biologiei şi medicinii.
Începând din 1965, a susţinut direct cercetarea românească în domeniul biologiei celulare, iar în 1979 a sprijinit substanţial inaugurarea, la Bucureşti, a Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, realizare a cercetătorilor români Nicolae Simionescu şi Maya Simionescu.
Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, i-au fost decernate premii de înalt prestigiu ştiinţific, printre care: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970) şi ”National Medal of Science” (1986).
A fost ales membru al unor prestigioase instituţii, precum: Academia de Arte şi Ştiinţe din New York, Academia Americană de Ştiinţe. De asemenea, a fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator, preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975). În 1999, la Universitatea din Diego, s-a desfăşurat un simpozion ştiinţific internaţional în onoarea sa, prilej cu care s-a hotărât ca universitatea să constituie un fond de finanţare în domeniul cercetării care să poarte numele marelui savant român – ‘„George E. Palade Fellowship Fund”.
În anul 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a distins pentru întreaga sa activitate ştiinţifică cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan.
George Emil Palade s-a stins din viaţă la 8 octombrie 2008.
sursa: agerpres.ro
Societate
5 martie: Ziua Mondială a Eficienţei Energetice
Zi mondială dedicată eficienței energetice
„Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”, marcată pe 5 martie, este sărbătorită în cinstea celei dintâi reuniuni a experţilor din lume, care a avut loc pe 5 martie 1998, în Austria, unde s-a discutat despre criza energetică şi soluţiile sale posibile.
Marcarea zilei este o oportunitate de a reflecta asupra practicilor ce vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Agenția Internațională a Energiei estimează o creștere a consumului mondial de energie cu 40% în următoarele două decenii, ceea ce înseamnă că guvernele ar trebui să pună în aplicare măsuri speciale, cum ar fi utilizarea de energie din surse regenerabile, dar, mai presus de toate, să promoveze campanii pentru o utilizare mai eficientă și de economisire a energiei.
În acest context, încă din aprilie 2020 a fost elaborat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. Acesta cuprinde numeroase direcții de acțiune pentru trecerea la o utilizare a energiei cu o eficiență crescută. De asemenea, sursele de producere a energiei trebuie folosite mai eficient. Tendința este (sau ar trebui să fie) utilizarea unor surse sustenabile, regenerabile și cât mai prietenoase cu mediul.
Societate
20 februarie: Ziua mondială a justiției sociale
Zi mondială dedicată justiției sociale
La data de 20 februarie este marcată, anual, Ziua mondială a justiţiei sociale, la iniţiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007.
ONU lansează un apel tuturor statelor membre, organizaţiilor care militează pentru justiţie socială, tinerilor şi societăţii civile de a găsi, prin dialog şi cooperare, mijloace eficiente prin care să reducă inegalităţile sociale, conflictele din interiorul societăţilor şi să întărească instituţiile care protejează drepturile celor care muncesc.
ONU atrage atenţia că, în ultimii ani, tensiunile sociale şi problemele economice au fost exacerbate pe fondul pandemiei de COVID-19, dezastrelor naturale, disputelor geopolitice şi conflictelor armate.
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
sursa: agerpres.ro
foto: un.org
Societate
17 februarie: Ziua bunătății spontane
Zi internațională dedicată bunătății spontane
Ziua bunătăţii spontane, marcată în 17 februarie, a debutat în Noua Zeelandă, după ce Josh de Jong, blocat în trafic şi înconjurat de şoferi nervoşi şi agresivi s-a gândit ce bine ar fi, dacă măcar o zi pe an oamenii ar fi mai buni unii cu alţii, fără să aştepte răsplată.
Această zi creşte în popularitate de la an la an, fiind sărbătorită de indivizi, grupuri şi organizaţii, și subiect de carte şi film.
„Join Me” este o carte scrisă de umoristul Danny Wallace şi în care oamenii sunt încurajaţi să facă fapte bune, în special în zilele de vineri, numite „vinerile bune”. Wallace a mai scris şi „Bunătatea spontană: 365 de moduri în care poţi face din lume un loc mai frumos”.
Subiectul este abordat şi în filmul „Evan Almighty” (2007), dar şi în cartea lui Karen McCombie „The Seventeen Secrets of the Karma Club”.
sursa: tvrinfo.ro
-
Știriacum o săptămână
Ăștia sunt ardelenii: Care sunt expresiile folosite în Ardeal
-
Știriacum 3 zile
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum o săptămână
Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste
-
Știriacum o săptămână
Nume românești despre care nu știai că simbolizează flori
-
Știriacum 2 zile
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Politicăacum 2 săptămâni
Conspirația din spatele abdicării lui Alexandru Ioan Cuza: 20 martie 2025 – 205 ani de la nașterea sa
-
Știriacum 4 zile
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum 3 zile
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului