Zi internațională dedicată toleranței

Ziua internaţională a toleranţei este marcată în fiecare an, la 16 noiembrie, pentru a da un îndemn la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.

Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, la 16 noiembrie 1995. Cu acest prilej statele membre UNESCO au adoptat ”Declaraţia principiilor toleranţei”, enunţată în 1986, ce defineşte termenul de toleranţă ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea diversităţii şi bogăţiei culturale, a manierelor de exprimare, a calităţii noastre de fiinţe umane.

În 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg. Statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe şi acţiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetăţeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât şi pe adulţi, iar educaţia pentru toleranţă, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei, trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii indivizilor de a judeca liber şi independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea care sunt forme ale intoleranţei.

Toleranţa înseamnă, în esenţă, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturale, a formelor de expresie, capacitatea de a recunoaşte şi de a respecta convingerile altora. Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace şi reconciliere, un principiu de bază al democraţiei şi dezvoltării durabile, implicând respingerea dogmatismului şi absolutismului şi asigurând supravieţuirea societăţilor multietnice şi multiculturale. Înseamnă, totodată, îngăduinţă, indulgenţă, răbdare, şi se poate exprima la orice nivel, de la individ la stat.

Într-o lume şi într-o perioadă a mondializării, a diversităţii şi a mobilităţii, toleranţa în familie, în comunitate sau între state, este mai necesară ca oricând. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000, plasând toleranţa printre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul XXI.

Aşadar, ONU se angajează să consolideze toleranţa prin încurajarea înţelegerii reciproce între culturi şi popoare. Acest imperativ se află în centrul Cartei ONU, precum şi al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, şi este mai important ca niciodată în această perioadă, în care sunt manifestări ale extremismului şi pe fondul intensificării conflictelor, caracterizată printr-o desconsiderare fundamentală a vieţii umane.

sursa: agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Zi dedicată cercetașilor militari

La 12 noiembrie, Armata Română celebrează Ziua Cercetaşilor Militari.

Marcarea acestei zile aminteşte de momentul constituirii primului element organizat al unităţilor de cercetaşi în Armata Română.

Una dintre cele mai de temut arme ale oricărei armate moderne este reprezentată de cercetaşi. Sunt cei care culeg informaţii despre inamic, în orice fel de condiţii de timp şi de vreme, ziua sau noaptea, infiltrându-se în teritoriul inamic, învăţând comportamentul local şi observând indicii utile care pot constitui parte a activităţii desfăşurate.

La 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, prin Ordinul de Zi nr. 83, actul de constituire a „Secţiei a II-a” din cadrul „Corpului de Stat Major General”.

În 24 octombrie 1964, a avut loc transformarea Companiei 258 Cercetare din garnizoana Iaşi în Batalionul 161 Cercetare, cu reşedinţa la Vaslui, prin Ordinul Ministrului Forţelor Armate; în 1969 are loc primirea Drapelului de luptă şi restructurarea unităţii, prin desfiinţarea companiei de cercetare pe tancuri şi înfiinţarea celei pe autoturisme; primirea, din noiembrie 1970, a titulaturii de Batalionul 101 Cercetare, care din 20 martie 1995 a fost dislocat din garnizoana Vaslui, în garnizoana Roman, conform volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).

La 1 iulie 2019, în garnizoana Someşeni (Cluj), a fost marcată printr-o serie de manifestări, ceremonial religios şi militar, împlinirea a 50 de ani de la constituirea Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”. Unitatea a fost înfiinţată la 1 iulie 1969, sub denumirea Compania 317 Cercetare în Adâncime în cadrul Armatei a 3-a (devenită ulterior Armata a 4-a). Ca urmare a evenimentelor din vara anului 1968 din Cehoslovacia, când forţe ale Pactului de la Varşovia au invadat această ţară, s-a hotărât la nivelul Ministerului Forţelor Armate constituirea acestei arme de cercetare în adâncime. La 10 mai 1969, ministrul Forţelor Armate, Ion Ioniţă, emitea ordinul pentru constituirea Companiei 317 Cercetare în Adâncime, care ulterior avea să cunoască o evoluţie constantă, iar la 1 octombrie 1991 se transformă în Batalionul 317 Cercetare în Dispozitiv prin Paraşutare şi primeşte denumirea onorifică „Vlădeasa”.

La 1 mai 1995, unitatea şi-a schimbat denumirea în Batalionul 317 Cercetare „Vlădeasa”, pentru ca la 31 decembrie 2016 să se transforme în Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”. În zona de risc crescut din Angola, în anii 1996-1997, sunt dislocaţi, în misiune de menţinere a păcii, militari ai Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”. Au continuat să participe în misiuni de menţinere a păcii, sub mandat ONU sau NATO, în teatre din Kosovo, Bosnia, Afganistan, Irak, Sudan, Georgia, Nepal.

Cercetaşii continuă să reprezinte una dintre cele mai apreciate structuri ale Armatei Române şi prin prisma misiunilor desfăşurate în afara graniţelor naţionale.

sursa; agerpres

foto: youtube

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE