Rămâi conectat

Știri

14,16 august 2024: Tradiții și superstiții în zilele Cercurilor Sfintei Maria. Ce se face în ajun, pe 14 august, pentru a avea parte de belșug și sănătate

Publicat

în

14, 16 august 2024. Tradiţii şi superstiţii în zilele Cercurilor Sfintei Mării

Credincioșii prăznuiesc pe data de 15 august Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Aceasta mare sărbătoare aduce cu sine numeroase obiceiuri și tradiții moștenite din străbuni.

Ziua dinaintea sarbatorii, ajunul de Sfanta Maria, are o insemnatate aparte fata de alte zile de miercuri din timpul anului.

Cercurile Sfintei Mării se ţin o zi înainte şi o zi după Sfânta Maria

Superstiţia spune că femeile însărcinate trebuie să ţină zilele de 14 şi 16 august pentru a naşte uşor; cele care lucrează în aceste zile vor suferi mult la naştere. În trecut, în noaptea de 14 august, doi paznici se duceau la cimitirul satului, luau în tăcere ţărâna de pe un mormânt, o duceau la vrăjitoare, care săvârşeau prin cuvinte magice legatul viilor, pentru a fi ferite de stricăciunile graurilor, potrivit dcbusiness.ro.

Obiceiuri din ajun de Sf. Maria Mare:

In ziua dinaintea sarbatorii Adormirii Maicii Domnului nu este bine sa te certi cu nimeni. Tot atunci nu trebuie sa speli haine ori alte obiecte din casa.

Se coc placinte cu verdeturi, iar in multe zone din Ardeal si Banat se fac tot felul de ciorbe cu legume. Din aceste bucate se dau de pomana pentru cei adormiti. Se spune ca cei de dincolo vor veghea sa fii sanatos si sa ai parte de belsug.

Tot in aceasta zi, gospodinele framanta si coc colacei care se impart de Sfanta Maria Mare. În ziua dinaintea marii sărbători, se fac plăcinte cu verdețuri și ciorbe și se împart de pomană pentru cei adormiți. Tradiția spune că, dacă faci aceste lucruri, vei avea parte de belșug tot anul.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Dieta ținută în Alba Iulia în 1619: Care erau pedepsele în Ardeal, în vremurile de demult

Publicat

în

Dieta ținută în Alba Iulia în 1619: Care erau pedepsele în Ardeal, în vremurile de demult

În toate vremurile şi la toate popoarele, sudalma a fost socotită ca o grea vătămare adusă Dumnezeirii.

Şi suduitorul era pedepsit fără cruţare, în Vechiul Testament, suduitorul era omorât cu pietre. Istoria ne spune că romanii şi grecii, aşijderea, îi ucideau pe cei ce-i înjurau pe zeii lor (cei făcuţi din pia­tră şi metal).

Pe timpul lui Ludovic al IV-lea, în Franţa, suduitorii se pedepseau cu două feluri de pedepse cumplite: ori li se străpungea limba cu un fier ars, ori erau băgaţi în nişte saci şi aruncaţi în apă. Pe timpul lui Ludovic al XI-lea, se pedepsea nu numai cel ce suduia, ci şi cel ce auzea pe cineva suduind şi nu îl denunţa.

La noi, românii

La noi, pe vremea lui Vasile Lupu şi Matei Basarab, domni ai Ţărilor Române, erau şi în ţara noastră legi aspre contra suduitorilor. Asemenea legi aspre contra sudălmilor erau şi în Ardeal. Cu vremea însă, legile şi oamenii s-au „civilizat“; s-au civilizat atât de mult, încât oamenii de azi se culcă şi se scoală cu sudalma în gură; suduie până şi pruncii cei mici.

Cum se pedepseau înjurăturile în Ardeal

Pe la anul 1665, suduitorii erau omorâţi cu pietre.

Înjurăturile le-a primit poporul românesc, fără îndoială, de la unguri, care, probabil, de la turci au învăţat a înjura urât de tot. Legiuirile ardelene au adus hotărâri straşnice împotriva acestui păcat. Astfel, Dieta ţinută în Alba Iulia în 1619 a hotărât ca, pentru fiecare înjurătură, nobilul să plătească amendă un florin, iar iobagii şi ţăranii, douăzeci şi cinci de bani. Dieta din 1665, ţinută la Iernut, după ce se plânge că oamenii nu mai ţin duminica şi sărbătorile şi că înjură spurcat, ordonă ca, acei ce au călcat repausul duminical, cu deosebire cei ce au înjurat cu vorbele: „pui de drac“, dacă-s trecuţi de douăzeci şi patru de ani, să fie omorâţi cu pietre, iar cei ce vor fi mai tineri, să fie pedepsiţi cu bătaie. La fel au luat măsuri dietele din 1676, 1682, 1689.

Sinodul de la 1700, prin canonul 22, a hotărât: „Care popă sau mirean va sudui de suflet sau de lege, acela să se lipsească de preoţie, iar mireanul lăpădat ca un păgân“.

Sursa: oasteadomnului.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Echipamente medicale pentru dotarea Ambulatoriului Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud: Licitația, lansată în SEAP

Publicat

în

Echipamente medicale pentru dotarea Ambulatoriului Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud

Primăria orașului Abrud a lansat în SEAP procedura de achiziție de echipamente medicale pentru dotarea Ambulatoriului Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud.

Valoarea estimată, fără TVA, este de 3.939.624 lei.

În cadrul proiectului intitulat „Reabilitare, modernizare și extindere ambulatoriu cu înglobare clădire C8 (propusă pentru schimb de destinație din magazie în ambulatoriu) și amenajare incintă” se dorește achiziționarea următoarelor tipuri de echipamente medicale:

LOT 1 – APARATURA RADIOLOGIE – 1 buc
LOT 2 – Computer tomograf – 1buc
LOT 3 – Analizor automat de biochimie- 1 buc
LOT 4 – Centrifuga electrica cu minim 12 pozitii -1 buc
LOT 5 – Autoclav -2 buc
LOT 6 – Sistem automat de citire VSH – 1buc
LOT 7 – Balanta electronica -1buc
LOT 8 -Combina fizioterapie cu 4 canale: electroterapie, ultrasunete, laser si magnetoterapie -3buc
LOT 9 – Lampa pentru fizioterapie cu radiatii infrarosii -1 buc
LOT 10 – Defribilator -2 buc
LOT 11 – Ecograf dopller cu 3 sonde – 3buc
LOT 12 – Electrocardiograf – 5buc
LOT 13 – Oscilometru electronic -1buc
LOT 14 – Spirometru -2 buc
LOT 15 – Aparat monitorizare EKG – 4buc
LOT 16 – Electrocauter chirurgical – 4buc
LOT 17 -Aspirator chirurgical – 2buc
LOT 18 – Truse instrumentar chirurgie generala si ginecologica: trusa completa instrumentar chirurgie generala – 1 bucata, trusa
instrumentar ginecologie – 1 bucata
LOT 19 – Furnizare masa ginecologica si scaun de examinare ORL masa ginecologica: – 1 bucata, scaun examinare ORL – 1 bucata.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Alba, locul 8 la exporturi și 9 la importuri, potrivit ultimelor statistici: Germania, Italia și Ungaria, principalii parteneri de relații economice internaționale

Publicat

în

Alba, locul 8 la exporturi și 9 la importuri, potrivit ultimelor statistici

In judeţul Alba, în luna IUNIE 2024, valoarea exporturilor realizate a fost de 310404 mii euro, iar valoarea importurilor realizate a fost de 259692 mii euro.

Față de luna corespunzatoare din anul anterior exporturile realizate au crescut cu 3,5%, iar importurile au scazut cu 7,3%; Față de luna anterioară exporturile realizate au crescut cu 12%, iar importurile cu 0,7%. Clasamentul valoric al judeţelor, ordonate descrescător, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate în primul semestru al anului 2024, situează judeţul Alba pe locul 8 la exporturi şi locul 9 la importuri.

În luna IUNIE 2024, la nivelul județului Alba s-au realizat exporturi în valoare de 319404 mii euro, reprezentând 4,1% din totalul exporturilor la nivel naţional (7738166 mii euro), în crestere cu 3,5% faţă de exporturile realizate în luna anterioară şi cu 12% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2023.Valoarea importurilor efectuate în luna iunie 2024 a fost de 259692 mii euro, reprezentând 2,5% din totalul importurilor la nivel naţional (10529474 mii euro), în scadere cu 7,3% faţă de cele realizate în luna anterioară şi in crestere cu 0,7% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din anul 2023.
În perioada 1.I-30.VI.2024 județul Alba a înregistrat exporturi în valoare de 1902459 mii euro și importuri de 1624901 mii euro. Faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior, exporturile au fost mai mari cu 8,1%, iar importurile cu 5%. Judeţul Alba deţine o pondere de 4,1% din valoarea totală a exporturilor României realizată in perioada 1.I-30.VI.2024, importurile având o pondere de 2,6%.
Analizând structura exporturilor în primul semestru al anului 2024 pe principalele grupe de mărfuri, se remarcă o pondere mai mare a următoarelor grupe: mijloace si materiale de transport (61,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice (10,4%), produse din lemn, exclusiv mobilier (8,9%). Comparativ cu perioada corespunzatoare din anul anterior, s-au înregistrat creșteri la secţiunile cu pondere semnificativă, astfel: mijloace si materiale de transport (+15,2%), produse din lemn, exclusiv mobilier (+11,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+8%).Referitor la structura importurilor, cele mai mari ponderi în total sunt deţinute de următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat: mijloace si materiale de transport (47,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice (20,2%), metale comune şi articole din acestea (6,4%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (4,9%), animale vii, produse de origine animala (3,3%), produse din lemn, exclusiv mobilier (2,9%).Toate sectiunile cu pondere semnificativa au inregistrat creşteri ale importurilor faţă de primul semestru al anului 2023, astfel: produse din lemn, exclusiv mobilier (+80,8%), animale vii, produse de origine animala (+17%), instrumente şi aparate optice, fotografice, ceasornicărie (+8%), mijloace si materiale de transport (+5,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+2,9%), metale comune şi articole din acestea (+2,6%).

În aceasta perioada, soldul operaţiunilor de comerţ exterior a fost pozitiv, în valoare de 277558 mii euro, soldul operaţiunilor de comerţ exterior înregistrat în perioada similara din anul 2023 fiind tot pozitiv, 212481 mii euro). Cele mai mari valori ale soldului pozitiv al operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat al produselor: mijloace si materiale de transport (+394931 mii euro), produse din lemn, exclusiv mobilier (+121916 mii euro), articole din piatră, ipsos, ciment (+28018 mii euro), produse minerale (+25867 mii euro), încălțăminte, palarii, umbrele și articole similare (+23282 mii euro), marfuri si produse diverse (+18840 mii euro), arme, munitie, parti si accesorii ale acestora (+17380 mii euro). Cele mai mari valori negative ale soldului operaţiunilor de comerţ exterior s-au înregistrat la următoarele secţiuni: masini, aparate și echipamente electrice (-129996 mii euro), metale comune şi articole din metal (-89597 mii euro), instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale (-42670 mii euro), produse chimice (-32848 mii euro), hartie si articole din acestea (-21208 mii euro), animale vii (-18045 mii euro).
Clasamentul valoric al judeţelor, ordonate descrescător, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate în primul semestru al anului 2024, situează judeţul Alba pe locul 8 la exporturi şi locul 9 la importuri.
Principalii parteneri de relaţii internaţionale ai judeţului în aceasta perioada, după ponderea în valoarea totală a exporturilor şi importurilor au fost:
-la export : Germania (62,3%), Italia (7,6%), Ungaria (6,1%);
-la import : Germania (64,7%), Ungaria (8,3%), Italia (4,7%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba