Știri
14 iunie, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge: Donează pentru a salva vieți!
Cineva are nevoie de sange o data la 3 secunde. In medie, este nevoie de 500.000 de unitati anual, in Romani. 14 iunie, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge
60% din populatie va avea nevoie de sange la un moment dat al vietii, cu toate ca doar 2% din populatie doneaza sange. Sangele donat de tine va fi descompus in mai multe componente si vei putea sa ajuti pana la 3 vieti omenesti!
Persoanele care donează sânge în mod regulat prezintă un risc mai scăzut de a suferi de cancer şi de a face infarct, potrivit mai multor studii pe această temă.
Donarea de sange este o procedura sigura si benefica pentru sanatate. Studii recente au demonstrat ca donarea de sange reduce cu 30% riscurile aparitiei bolilor cardiovasculare prin scaderea tensiunii arteriale, iar donatorii de sange traiesc mai mult decat media populatiei. In plus, ti se face un mini set de analize gratuit, inclusiv ti se masoara tensiunea, ritmul cardiac, temperatura corpului si nivelul de fier. Plus ca este ce mai simpla cale de a scapa de 1 kg in plus. Donatorul de sange are de o zi libera (in ziua donarii). Bonurile valorice pe care le primeste fiecare donator reprezinta o compensare biologica a sangelui pierdut prin donare.
Potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association, cei care donează sânge o dată la şase luni şi au între 43 şi 61 de ani prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral.
Donarea de sânge are efectul de a reduce nivelul de fier din organism, care, în concentraţii ridicate, poate îngroşa sângele. De asemenea, donatorii de sânge pierd aproximativ 650 de calorii la fiecare jumătate de litru donată. Majoritatea beneficiilor pe care le aduce donarea de sânge sunt legate de scăderea cantităţii de fier din organism. Un nivel crescut de fier în sânge poate accelera procesul de oxidare a colesterolului şi conduce, în final, la boli cardiovasculare.
Cele 4 grupe de sange sunt indispensabile indiferent de anotimp, zi a saptamanii sau minut al zilei. Daca ai o grupa de sange comuna, sunt foarte multi pacienti care au nevoie de sange, asa ca cererea este mare. Daca ai o grupa de sange mai putin intalnita, numarul donatorilor este limitat, asa ca rezervele de sange sunt insuficiente.
Doctorii spun ca adultii sanatosi pot sa doneze frecvent, o data la 3 luni, pentru ca functiile corpului inlocuiesc rapid cantitatea de sange donata, in mai putin de 24 de ore.
Ziua de 14 iunie este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca Zi Mondială a Donatorului de Sânge. Hotărarea a fost luată pentru a marca data naşterii, în 1868, a vienezului Karl Landsteiner, omul care a descoperit grupele de sânge şi care, pentru reuşita sa, a primit premiul Nobel în anul 1930. Această zi a fost desemnată, în 2005, de către Adunarea Mondială a Sănătaţii, forul suprem al OMS, pentru a fi sărbătorită anual şi marchează aprecierea şi recunoştinţa faţă de donatorii voluntari de sânge.Ziua mondiala a donarii de sange se sarbatoreste din anul 2005, cu scopul de a onora donatorii de sange din intreaga lume si de a arata felul in care acest gest umanitar joaca un rol esential in salvarea vietii a milioane de oameni.
Zilnic ,in spitale se fac transfuzii de sange pentru : urgente ( accidente rutiere, accidente de munca .etc) interventii chirurgicale ( Ortopedie,Chirurgie, Neurochirurgie, Ginecologie ,Urologie),
pacienti cu diverse patologii din sectiile ATI, Oncologie -Hematologie, Gastroenterologie. Pentru ca toti acesti bolnavi sa poata fi salvati este nevoie ca oamenii sanatosi sa doneze sange in mod constant. Cererea de sange este in crestere . Numai in aceasta saptamana CTS Alba a livrat catre diverse clinici din Cluj un numar mare de unitati de sange pentru sapte pacienti din jud.Alba cu afectiuni grave :
-Traumatisme ( pacienti de 35 si 36 de ani)
-Leucemie (2 cazuri -45 si 70 de ani)
-Septicemie ( 1 caz -63 de ani)
-Interventii chirurgicale complicate (2 cazuri – 54 si 60 de ani)
La cele prezentate mai sus se adauga numeroasele solicitari venite de la cele sapte spitale din judet ,dar mai ales de la Spitalul Judetean de Urgenta Alba.
Sursa: medo.ro
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
Știri
21 noiembrie, Sărbătoarea Luminii: Ortodocșii sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim
Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, o zi a privegherii și a prevederii, rânduită în calendarul ortodox în data de 21 noiembrie, este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului.
În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi în Oltenia. Potrivit documentelor religioase, praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului este cea mai nouă sărbătoare închinată Fecioarei Maria, înscrisă în calendar în secolul al VI-lea. Evenimentele referitoare la naşterea şi copilăria Maicii Domnului nu sunt prezentate în cărţi ale Noului Testament. Dar aceste etape ale vieţii Maicii Domnului sunt relatate în secolul al II-lea, în Protoevanghelia lui Iacov. . În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon.
Intrarea Maicii Domnului este cinstita in fiecare an, pe 21 noiembrie. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu.
Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: “Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune”. Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in “Evanghelia dupa Iacov” sau “Protoevanghelia”, o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai “Bunavestire” are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelalte sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife).
Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. “La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria “cea noua”. Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu”.
In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.
Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.
Incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei, se canta Catavasiile: “Hristos Se naste, slaviti-L!…” Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa Se nasca tainic in noi.
Nu este de ajuns sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.
In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute in lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana deNasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.
Știri
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
De Ovidenie, obiceiurile au rolul lor. Pe 20 noiembrie, are loc Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului, în tradiția ortodoxă și Preserbarea Intrării în Templu a Maicii Domnului, la creștinii catolici.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, eveniment important al creștinătății, este simbolul supunerii față de puterea divină. Este o zi a luminii, a prevederii și a privegherii totodată.
Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului este o sărbătoare care îndeamnă femeile să iubească virtuţile creştine, să fie pline de smerenie, de blândeţe, de bunătate. Se spune că acum începe iarna, se deschid cerurile şi animalele capătă grai. Se sparge întunericul, răceala morții și a iernii. Numai că toată splendoarea din Înalt nu poate fi văzută decât de către cei buni și demni. De aceea, se fac praznice pentru cei care au murit, în special celor ce au avut moarte năprasnică, se aprind lumânări pentru cei ce au trecut la cele veșnice fără lumină. Este prima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului.
Ține tradițiile dinainte de Ovidenie!
În noaptea din ajun, pe 20 spre 21 noiembrie, uşile şi ferestrele se ung cu usturoi, ca să nu intre strigoii. Nimeni nu munceşte şi se dau de pomană căni cu apă și colăcei cu lumânări. Fii atentă la cum e vremea de Ovidenie, că aşa va fi toată iarna. Dacă e senin și soare, vara viitoare va fi secetoasă. Dacă sunt nori, e semn rău, căci va urma un an cu epidemii. De ninge la Ovidenie, iarna va fi grea. Ce mai ai de făcut? Trebuie să ții lumânări aprinse în casă. Nu ai voie să dormi în noaptea din ajun. În unele regiuni din țară, se mai păstrează un ritual străvechi. În seara din ajunul Ovideniei, se umple o farfurie cu apă, lângă care se pune o lumânare. Se păzește toată noaptea, să nu se stingă și, între timp, se fac 300 de mătănii, 100 la început, seara, 100 la miezul nopții și 100 în zori. Cui reușește i se va îndeplini orice dorință.
Conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura Flacăra, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, sărbătorită pe 21 noiembrie corespunde, în calendarul popular, cu celebrarea unei divinități a lupilor.
Bătrânii spun că, de Ovidenie, se deschid cerurile și animalele vorbesc. Se fac pomeni pentru morți, iar celor care au murit fără lumânare li se aprinde una acum. În această noapte se fac farmece și descântece, se află ursita și se pot efectua observații și previziuni meteorologice. Totodată, se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.
Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numită în popor şi Vovidenia sau Ovidenia, care înseamnă „ceea ce se face văzută”. Sinaxarul din Minei spune: „Intrarea în Biserica legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea, fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înaintemergătoare a marii şi înfricoşătoarei taine a Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu”.
Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea. În relatarea din „Vieţile Sfinţilor” despre această sărbătoare se face povestirea întregului episod al aducerii la Templul din Ierusalim a Maicii Domnului.
-
Știri6 minute ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri16 ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri2 săptămâni ago
Sfinții MIHAIL și GAVRIL: Care este semnificația numelor „Mihai” și” Gavril”. Ce alte nume derivate se sărbătoresc
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători