Știri
14 februarie: Scriitorul Grigore Vieru aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
14 februarie: Scriitorul Grigore Vieru aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Duminică, 14 februarie 2021, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara, îl vor aniversa pe scriitorul Grigore Vieru, la 86 de ani de la naștere.
Activitățile menite să aducă în atenția publică viața și opera scriitorului se vor desfășura în marea lor majoritate online, pe paginile oficiale Facebook, Twitter, Youtube și Instagram ale bibliotecii, excepție făcând momentul oficial al depunerii de flori și coroane la bustul poetului, moment ce se va desfășura la ora 12:00, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia.
Pe tot parcursul zilei de 14 februarie 2021, cei interesați vor putea afla lucruri inedite atât din viața scriitorului Grigore Vieru, cât și din interacțiunile lui cu cititorii și oamenii de cultură ai județului Alba, acesta fiind prezent în repetate rânduri la proiectele culturale derulate în județul Alba. Programul de postare online a rubricilor dedicate lui Grigore Vieru, pe paginile de Facebook, Instagram, Youtube și Twitter ale instituției este următorul:
Ora 9:00 – Medalion literar „Grigore Vieru”;
Ora 10:00 – Recomandare carte adulți: VIERU, Grigore, Taina care ma apără: Opera poetică, Iași, Princeps Edit, 2008;
Ora 11:00 – Recomandare carte pentru copii: VIERU, Grigore, Rugăciune pentru mama, Craiova, Scrisul Românesc, 1994;
Ora 12:00 – Omagiu lui Grigore Vieru, festivitate de depuneri de flori la bustul scriitorului
Ora 13:00 – Citatul zilei
Ora 14:00 – Știați că…?
Ora 15:00 – Expoziție de carte: Grigore Vieru în colecțiile bibliotecii
Ora 16:00 – Poezia zilei: Scrisoare din Basarabia de Grigore Vieru
Ora 17:00 – Interviurile bibliotecii – Invitat sculptorul Romi Adam, realizator al bustului lui Grigore Vieru din Alba Iulia și Chișinău; moderator Daniela Floroian
Ora 18:00 – Bibliovaliza: povestirea „Pâine cu rouă”, de Grigore Vieru, în lectura Liudmilei Cioflică
Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935 în Pererâta – Hotin din Republica Moldova. A debutat editorial în 1954 cu volumul de versuri pentru copii, „Alarma”, în același an câștingând Premiul II la concursul literar Festivalul Tineretului. În 1959 începe o intensă activitate jurnalistică, totodată publicând numeroase volume de poezie și proză. În anul 1974, urmare a rezultatelor pe tărâm literar a fost invitat de către președintele Zaharia Stancu să se alăture scriitorilor din Uniunea Scriitorilor din România. Urmează o serie de premii și distincții pentru activitatea literară, primite atât în Republica Moldova cât și în România. În 1988 primește cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii, Diploma de Onoare „Andersen”. Din 1990 se implică intens în lupta pentru unitatea românilor fiind cel care propune și realizează celebrul pod de flori de peste Prut și tot în 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române, cuvântul de laudatio fiind rostit de Zoe Dumitrecu – Bușulenga. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii iar în 2007 i se confera titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe din Republica Moldova. În același an primește Medalia de Aur a Organizației Mondiale de la Geneva.
Grigore Vieru a decedat la 18 ianuarie 2009, la ora 1:20, în urma unui grav accident de circulație. În semn de prețuire pentru activitatea sa literară și pentru lupta neobosită pentru unitatea românilor, în 19 ianuarie 2009, președinția României i-a acordat post mortem, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri15 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri10 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri5 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri7 ore ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului