Educație și Cultură
14 februarie: 85 de ani de la nașterea scriitorului Grigore Vieru, activități organizate la Alba Iulia
Vineri, 14 februarie 2020, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Instituția Prefectului Județului Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcția pentru Cultură Alba, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara, Inspectoratul Școlar Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Casa de Cultură a Studenților, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Fundația „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României” și Despărțământul ASTRA „Eugen Hulea” Alba Iulia îl vor omagia pe scriitorul Grigore Vieru, la 85 de ani de la naștere. Activitățile menite să aducă în atenția publică viața și opera marelui scriitor se vor desfășura după următorul program:
Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba – spațiile expoziționale la sediul central și filiale
ora 9:00 – 19:00
Medalion Aniversar Grigore Vieru
– Expoziții: de carte, fragmente din operă, fragmente critice, fotografii, listă bibliografică
– Audiții, proiecții foto – video spații expoziționale ale instituției
Biblioteca Județeană ,,Lucian Blaga” Alba – Secția împrumut carte pentru copii
Ora 10:00 – 11:00
Copiii și Grigore Vieru
–Coșulețul copiilor deștepți – Cerc de cultură generală
Aleea Scriitorilor din Alba Iulia – Bustul lui Grigore Vieru
Ora 13:00 – 13:30
Flori și cuvinte pentru Grigore Vieru
– depunere buchete de flori/ jerbe aniversare
– mesaje instituționale din partea organizatorilor și a partenerilor în organizare la aniversarea a 85 de ani de la nașterea scriitorului Grigore Vieru
– lectură publică din opera scriitorului
Biblioteca Județeană ,,Lucian Blaga” Alba – Sala de lectură
Ora 14:00 – 15:30
Dialoguri culturale: 85 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru
-prezentarea expozițiilor tematice
-prezentarea vieții și operei scriitorului Grigore Vieru
-conferința cu tema: Gânduri pentru Grigore Vieru – 85 de ani de la nașterea scriitorului
Implicat în Mișcarea de Eliberare Națională a Românilor din Basarabia, Grigore Vieru a fost unul dintre inițiatorii Frontului Popular din Moldova și s-a aflat printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat la sesiuni ale Sovietului Suprem în care a susținut vehement necesitatea introducerii limbii române ca limbă oficială și trecerea la grafia latină în Republica Moldova. Supranumit „Poetul podului de cuvinte” Grigore Vieru a afirmat că: „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”. A fost prezent la Alba Iulia cu prilejul unor manifestări culturale importante printre care amintim Congresul Spiritualității Românești. Din 2012 a devenit patronul spiritual al Bibliotecii „Alba Iulia” din Chișinău unde a fost amplasat un bust realizat de sculptorul albaiulian Romi Adam. Același sculptor a realizat și bustul scriitorului de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde în fiecare an Grigore Vieru este omagiat de oficialități și oameni de cultură. În semn de omagiu, Primăria Municipiului Alba Iulia a conferit numele lui Grigore Vieru unei străzi din municipiu.
Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935 în Pererâta – Hotin din Republica Moldova. A debutat editorial în 1954 cu volumul de versuri pentru copii, „Alarma”, în același an câștingând Premiul II la concursul literar Festivalul Tineretului. În 1959 începe o intensă activitate jurnalistică, totodată publicând numeroase volume de poezie și proză. În anul 1974, urmare a rezultatelor pe tărâm literar a fost invitat să se alăture scriitorilor din Uniunea Scriitorilor din România, de către președintele Zaharia Stancu. Urmează o serie de premii și distincții pentru activitatea literară, primite atât în Republica Moldova cât și în România. În 1988 primește cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii, Diploma de Onoare Andersen. În 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române, cuvântul de laudatio fiind rostit de Zoe Dumitrecu – Bușulenga iar în 1993 devine membru corespondent al Academiei Române. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii iar în 2007 i se confera titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe din Republica Moldova. În același an primește Medalia de Aur a Organizației Mondiale de la Geneva.
Grigore Vieru a decedat la 18 ianuarie 2009, la ora 1:20, în urma unui grav accident de circulație, la Spitalul de Urgență din Chișinău. În semn de prețuire pentru activitatea sa literară și pentru lupta neobosită pentru unitatea românilor, în 19 ianuarie 2009, președinția României i-a acordat post mortem, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Educație și Cultură
Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere, în 23 noiembrie, pe pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere
Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, din județul Maramureș. La doar 14 ani a intrat ca frate în Mănăstirea Rohia, fiind tuns în monahism sub numele de Emilian și hirotonit ierodiacon și ieromonah.
A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica, Seminarul „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea și Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. În 1952 a absolvit Institutul Teologic Universitar din București. După absolvirea facultății, protosinghelul Emilian Birdaș este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963), iar în 1963-1973 este preot-paroh la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). La 11 iunie 1973 a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei de Sibiu și Alba Iulia, cu titlul „Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. În această perioadă s-a preocupat în mod deosebit de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii.
Episcopul Emilian Birdaș a fost instalat în scaunul episcopal la 25 ianuarie 1976, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). Slujba de instalare a fost susținută de un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei. La încheierea Sfintei Liturghii a vorbit mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului care i-a înmânat noului episcop cârja episcopală. În noua sa calitate, episcopul Emilian Birdaș s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și de pictarea lor. S-a opus cu vehemență distrugerii bisericilor și mănăstirilor din eparhia sa, pilduitoare în acest sens fiind implicarea sa în
obținerea documentelor necesare restaurării vechii bisericuțe a Mănăstirii Râmeț, alături de care s-a construit o biserică nouă, supranumită Catedrala Munților Apuseni, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
La 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost acuzat de colaborare cu regimul comunist și a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat grave probleme de sănătate printre care un atac cerebral. În data de 4 aprilie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului și Hălmagiului, cu titlul „Arădeanul”. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Episcopii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea „Foii Diecezane” și a Calendarului Românului. A trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș.
În amintirea sa, la data de 23 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde, în anul 2016 a fost ridicat bustul primului episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaș.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș
Tabloul „Turnul de la mănăstire”, exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.
Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].
În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale, la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.
Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.
Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.
Educație și Cultură
UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării
UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării
Universitatea ,,1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia a devenit parte a Danube Rectors Conference (DRC).
Este vorba de rețea universitară care reunește 70 dintre cele mai importante instituții din regiunea Dunării.
„Prin această reușită vom consolida poziția instituției noastre la nivel internațional și vom dezvolta noi oportunități de colaborare în educație și cercetare”, au transmis reprezentanții universității albaiuliene.
-
Știri11 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri6 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri3 ore ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului