Sănătate
111 ani de istorie a spitalului din Sebeş
Istoria spitalului din Sebeş
Istoria spitalului din Sebeș a început în anul 1910, când, urmând ambițios tradiția centrelor din Sibiu, Cluj sau Arad, s-a dorit fondarea unui spital care să trateze cazurile grave.
Fondurile necesare construcției au provenit de la Primăria Sebeş, prin implicarea primarului J. Schopp, din contribuţia locuitorilor orașului și ai comunelor învecinate. Suma nefiind suficientă, a fost atrasă o donaţie a arhiducesei Sofia, soţia lui Franz Ferdinand de Habsburg, moştenitorul tronului.
Construcţia spitalului a început în anul 1910, după planul arhitectului Orend din Sighişoara, sub conducerea directă a arhitectului Ludwig Gabanny. Tot în această perioadă a fost amenajat și parcul spitalului, fiind aduși pomi şi arbori ornamentali.
Spitalul a fost inaugurat în data de 16 noiembrie 1912, cu numele de “Sofia’’, denumire pe care a purtat-o până în anul 1923. Profilul spitalului era mixt, predominând specialităţile de Chirurgie, Obstetrică – ginecologie, Oftalmologie, ORL.
De la început, Spitalul „Sofia” şi-a creat o reputație solidă, fiind căutat și de bolnavi din alte localităţi (Petroşani, Orăştie, Alba Iulia, Cugir, Aiud, Miercurea, Ighiu). Inspectoratul general sanitar din Cluj considera Spitalul Sofia Sebeş ca și spital de rang judeţean. În scurt timp, paturile fiind insuficiente, s-a mărit numărul la 80, ulterior la 100.
Din anul 1930, spitalul a beneficiat şi de o farmacie, iar din anul 1933 au fost create Secţia de Interne, Radiologia și Laboratorul. După primul război mondial, spitalul a fost renovat prin grija dr. Atanasie Moga, medicul oraşului, prin lucrări care s-au terminat în anul 1921. În perioada crizei generale din anii 1930-1933, primăria fiind în imposibilitatea de a mai finanța spitalul, acesta este preluat de Casa Centrală de Asigurări sociale, pe o perioadă de 10 ani.
După al doilea război mondial, spitalul era dotat cu 122 paturi şi avea 5 medici (3 chirurgi și 2 internişti), 7 surori, studenți medicinişti practicanţi, 2 medici la Circa urbană și 3 medici generali (1 stomatolog) la Ambulatoriul Casei Centrale de Asigurări Sociale, plus 6 medici cu cabinete particulare. Ulterior, dezvoltarea și extinderea spitalului s-a făcut în sistem pavilionar, multe secţii funcţionând în case naţionalizate.
În 1948 a fost înfiinţată Policlinica teritorială, cu 7 servicii de specialitate, la care se adaugă, în 1950, Oftalmologia și Radiologia, din 1951. Tot în anul 1951, se înfiinţează secţiile ORL, Pediatrie, Obstetrică-ginecologie, în anul 1959 secţia Dermato-Venerologie. Din anul 1956, funcționează Laboratorul Spitalului de analize chimice și bacteriologice. Din anul 1949, a funcţionat şi un dispensar TBC, iar din anul 1968 – Secţia Fizioterapie și Recuperare. În 1968, în locul staţionarului TBC se înfiinţează Secţia Neurologie. Secţia Psihiatrie de la Petreşti o consemnăm din anul 1974.
Tot după al doilea război mondial, au apărut circumscripţiile urbane și dispensarele de interprindere: Circa 1-4. “CPL”, “Sebeşul”, “Căprioara”, “IFET’, “Hârtie Petresti”, etc. În perioada 1950-1980, numărul de paturi a crescut de la 122 la 399, numărul de medici de la 22 la 65 şi cadre medicale de la 54 la 233. În perioada 1980-1990, s-au construit și inaugurat secţiile de Ginecologie și Nou-născuţi (clădirea nouă, 1984). Secţia Dermatologie şi Oftalmologie, mărirea secţiei de Pediatrie și a Policlinicii Stomatologie.
Spitalul Municipal Sebeș are actualmente 231 de paturi spitalizare continuă, 15 paturi spitalizare de zi și 8 paturi însoțitori, asigurând servicii medicale pentru orașul Sebeș și un număr de 15 comune, o comunitate de peste 60.000 de locuitori.
Serviciile medicale sunt asigurate de o echipă ce reuneşte peste 263 de angajaţi, dintre care 56 sunt medici cu specializare în toate ramurile medicale de bază: pediatrie, chirurgie pediatrică, ortopedie pediatrică, ORL, dermatovenerologie, reabilitare medicală, infecțioase, cardiologie, neurologie, medicină de urgenţă, anestezie şi terapie intensivă, epidemiologie, servicii paraclinice etc.
sursa: facebook Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş
Sănătate
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are
Perioada de post a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru creativitatea gospodinelor. Dorința oamenilor de a găsi rețete sănătoase și, în același timp, cu un aport ridicat de nutrienți este din ce în ce mai mare.
Din fericire, gama variată de alimente disponibile pe piață vine în ajutorul nostru și ne aduce un produs pe care îl putem include în dieta noastră: năutul. Dacă iubești năutul, nu ai cum să nu iubești și humusul, rețeta minune adusă din Orientul Mijlociu.
Humus este o specialitate orientală, care este făcută , în mod tradițional, din piure de năut, pastă de susan –tahini, ulei de măsline, suc de lămâie, sare și condimente precum usturoi și, uneori, chimion. Humusul reprezintă o sursă bogată de acizi grași esențiali omega-3, care ajuta la protecția sistemului cardiac, și de nutrienți proveniți din naut și sosul tahini. În plus, humusul conține fier, vitamina B6, acid folic și aminoacizii cu un puternic rol antiiinflamator. Persoanele care suferă de diabet necesită diete speciale și, uneori, acest lucru poate fi greu de gestionat. Humusul este o rețetă potrivită pentru diabetici și poate fi consumat de aceștia fără rezerve. Mai mult decât atât, năutul ajută la reglarea zahărului din sânge, fiind un aliat în managementul diabetului. Datorită conținutului ridicat de fier, calciu și vitamina K, năutul din humus contribuie la dezvoltarea și menținerea unei structuri osoase dense și puternice. Vitamina C, B6, potasiul și fibrele din compoziția năutului fac din acesta un super aliment care contribuie la menținerea sănătății inimii. Fibrele ajută și la scăderea nivelului de colesterol din sânge, scăzând riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, arată studiile.
Humusul te ajută să slăbești. Prin senzația de sațietate pe care o oferă năutul, rețetele care conțin acest ingredient vin în ajutorul persoanelor care se luptă cu kilogramele în plus.
Humusul, perfect pentru diabetici
Ce conține humusul?: Există nenumărate rețete de humus, dar toate au în compoziție ingredientele „cheie” ale rețetei. Acestea se referă la boabele de năut, usturoiul și pasta de susan. Pe lângă acestea se adaugă, după gust, uleiul de măsline, zeama de lămâie și diverse condimente precum: boia sau chimion.
Năutul și beneficiile sale. Năutul conține magneziu, vitamina B1, vitamina B6, vitamina B9, seleniu cupru, fier, zinc, fosfor, mangan și potasiu. Acest aliment minune este o sursă bogată în proteine și fibre, ceea ce contribuie la o digestie sănătoasă. Conform healthline, năutul scade riscul de apariție a bolilor cronice precum cancerul, bolile sistemului cardiovascular și diabetul.
Susanul, sursă de vitalitate. Susanul reprezintă un ingredient important atunci când vrem să pregătim humus. Din fericire, semințele de susan ascund beneficii uimitoare pentru sănătate. Acestea contribuie la vitalitate, promovează sănătatea sângelui, scad tensiunea arterială și susțin sistemul imunitar. Este important de știut, însă, că există persoane alergice la susan. În cazul acestora, consumul semințelor de susan poate avea consecințe grave și este recomandată eliminarea pastei de susan din humus.
Sursa:dcmedical.ro, libertatea.ro
Sănătate
Noi investiții pentru diagnosticul cancerului, la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia: Licitație pentru dotarea Laboratorului de Genetică și Diagnostic Molecular
Noi investiții pentru diagnosticul cancerului la spitalul din Alba Iulia
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedură de achiziție de aparatură pentru diagnosticul cancerului pentru Laboratorul de Genetică și Diagnostic Molecular.
Se are în vedere dotarea laboratorului cu tehnologie de ultimă generație, inclusiv analizor de fragmente, sistem PCR, sistem complet de electroforeză şi imagistică GEL, fluorimetru, spectrofotometru, bloc termostat, set de laborator, cititor multimod în plăci, ultracongelator, mini PCR şi sistem de secvențiere.
Achiziția este în valoare de peste 3 milioane de lei.
Se dorește, printr-un proiect mai amplu, asigurarea accesului egal la asistența medicală a pacieților oncologici care sunt trataţi în Spitalul Judeţean de Urgență Alba Iulia cât și a pacienților din județ sau chiar din țară.
Pentru a putea veni în sprijinul pacienților oncologici prin diagnosticarea cancerului sunt necesare, conform reprezentanților unității medicale, suplimentarea gamei de analize medicale de genetică şi diagnostic molecular şi, ulterior, accesarea subprogramului naţional de testare genetică.
Sănătate
Noi investiții, la Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud: Parc terapeutic pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii și extinderea gamei de servicii medicale
Noi investiții în 2025 la Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud: Parc terapeutic pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii și extinderea gamei de servicii medicale
În ultimii ani Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud a beneficiat de investiții în infrastructură și dotări de aproximativ 15 milioane de lei proveniți atât din fonduri alocate de către Consiliul județean Alba, cât și din fonduri europene, redându-i-se astfel rolul de unitate medicală performantă, care asigură servicii medicale moderne, la cele mai înalte standarde și adaptate nevoilor pacienților.
Investițiile au vizat atât dotări în aparatură și echipamente medicale, cât și amenajarea și modernizarea clădirii, astfel încât să se asigure confortul pacienților, însoțitorilor acestora, precum și al personalului care asigură cu înalt profesionalism actul medical.
Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud, cu o tradiție de peste 100 de ani, a fost inaugurat în vara anului 1923 în prezența Reginei Maria, mereu preocupată de soarta celor bolnavi și suferinzi, care nota în jurnalul său referitor la spitalul din Aiud că este „un foarte frumos și curat spital cu o priveliște încântătoare și pavilioane corespunzătoare pentru bolnavi, dar, din păcate, prea mici pentru cerințele prea mari. Am avut obișnuitul serviciu religios pentru sfințirea clădirii […]. I-am vizitat pe bolnavii care arătau bine în paturile lor curate sau în șezlongurile din galerie”. (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. V, București, 2006, p. 208-209).
Investițiile și dezvoltarea Spitalului de Pneumoftiziologie din Aiud vor continua și în anul 2025, propunându-ne amenajarea unui parc terapeutic atât de necesar pacienților cu afecțiuni respiratorii, extinderea gamei de servicii medicale pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor respiratorii, precum și promovarea paletei de servicii oferite, astfel încât să asigurăm sprijin și tratament de specialitate pentru cât mai mulți pacienți.
-
Știriacum 2 săptămâni
Ăștia sunt ardelenii: Care sunt expresiile folosite în Ardeal
-
Știriacum 6 zile
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum 2 săptămâni
Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste
-
Știriacum 2 săptămâni
Nume românești despre care nu știai că simbolizează flori
-
Știriacum 5 zile
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum o săptămână
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum 6 zile
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum 2 săptămâni
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani