În fiecare an, în această perioadă românii se pregătesc să dea ceasul cu o oră înainte

Potrivit unei vorbe din popor după ce se schimbă ora, oamenii dorm mai puțin.

În ultimul weekend din luna martie (noaptea de 29 spre 30 martie 2025) ceasurile se vor da înainte cu o oră. Concret, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Mulți oameni consideră că în noaptea respectivă dorm mai puțin.

Deși Comisia Europeană a cerut statelor membre să renunțe la schimbarea orei, nici până în acest moment România nu a luat o decizie în acest sens.

În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 și până în 1940, când s-a renunțat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Între anii 1941 și 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României.

Specialiştii susţin că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

La începutul secolului al XVIII-lea, în Țara Românească se ținea postul altfel decât o facem în zilele noastre

Asupra originii postului părerile sunt împărţite. Cei mai mulţi îl leagă de cultul morţilor din vechime. Astfel, după unii, postul îşi are originea în sacrificiile de animale, care erau aduse pentru cei morţi şi de care cei vii nu trebuiau să se atingă, scrie crestinortodox.ro.

Mântuitorul a postit 40 de zile înainte de începutul activităţii Sale publice (Mat. IV, 2 ; Marcu I, 13 şi Luca IV, 1-3) şi i-a învăţat pe ucenicii Săi că postul este inseparabil de rugăciune (Mat. IV, 1 ; Marcu IX, 29). El l-a recomandat ca pe un mijloc de luptă împotriva ispitelor şi a puterii diavolului (Mat. XVII, 21), stăruind că nu trebuie practicat numai cu forme externe, după obiceiul iudeilor, ci cu voie bună şi cu conştiinţa că, postind, săvârşeşti o faptă bine plăcută lui Dumnezeu (Mat. IV, 16).

Postul este conceput şi practicat în creştinism ca un mijloc de progres în virtute şi ca un act de cult, ca o jertfă vie de evlavie, de căinţă, de supunere faţă de Dumnezeu şi un mod de cinstire a Lui. De regulă, postul religios se încheie şi se încununează prin împărtăşirea cu Sfântul Trup şi Sânge al Domnului.

Românii posteau 200 de zile pe an. Ce mâncau

La începutul secolului al XVIII-lea, românii ţineau 200 de zile de post pe an, spun autoarele cărţii „Trei secole de gastronomie românească. De la muhalebiu şi schembea la volovan şi galantină”, Daniela Ulieriu şi Doina Popescu.

„În secolul al XVII-lea, locuitorii ţărilor române ţineau aproape două sute de zile de post pe an. Cei cu stare consumau, pe lângă tot felul de legume şi fructe mai mult sau mai puţin exotice, melci, raci, stridii, untdelemn, vin şi, în unele cazuri, peşte cu carne roşie. Despre melcii pentru care muntenii făcuseră o slăbiciune recentă, găsim în Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,  publicată la Veneţia, în 1718, şi tipărită la Iaşi, în 1929 (cu o prefaţă de Nicolae Iorga) autor Anton-Maria Del Chiaro, un pasaj amuzant: „Valahii au oroare de mâncare de broaşte, broaşte-ţestoase sau melci; s-au introdus însă în ultimul timp melcii, care se mănâncă cu multă poftă, mai ales în postul Paştelui, şi se trimit chiar soldaţi la Târgovişte, în locurile unde se află mănăstirea franciscanilor, ca să caute melci pentru masa Domnitorului”, a spus Daniela Ulieriu,  pentru csid.ro.

„De notat că nu se mânca de dulce nici în zilele pe miercuri şi de vineri, hrana aspră ajutând trupurile, mai uşoare, să se înalţe de la cele lumeşti spre cele spirituale. Când se termina postul, pe mesele domneşti şi boiereşti apăreau alimente de o diversitate care ne uimeşte şi azi, în plină globalizare. De pildă, cărnurile: clapon, găină, curcă, porumbei, raţe, gâşte, ierunci (un fel de fazani), turturele, potârnichi, prepeliţe şi dropii, apoi porci, vite, miei, oi, capre şi vânat, cu precădere iepuri, ciute, cerbi şi, mai rar, mistreţi”, a spus Doina Popescu pentru sursa citată.

Sursa:dcnews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Nou program pentru agrement la Bazinul Olimpic, de la finele lui martie

Autoritățile locale au anunțat un nou program pentru agrement la Bazinul Olimpic din Alba Iulia.

Noul program va fi valabil în perioada 31 martie – 13 iunie 2025.
În perioada amintită programul pentru agrement dimineața, de luni până vineri, va fi în intervalele orare 7.00-10.30. Tot de luni până vineri, după amiaza, programul pentru agrement va fi între orele 17.00 și 20.00 (lunea, miercurea și vinerea), respectiv între orele 17.00 și 19.00 (marțea și joia).

Sâmbăta programul pentru agrement va fi în intervalele orare 7.00-16.00 și 18.00-21.00.

În fine, duminica programul pentru agrement va fi între orele 7.00 și 21.00.

În perioada 31 martie – 13 iunie 2025 se desfășoară programul „Educație și sănătate prin înot” 2025, cu participarea elevilor din clasa I de la școlile din municipiul Alba Iulia, au precizat reprezentanții primăriei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE