Administrație
Cu excepţia lotului 1, autostrada Sebeş – Turda are şanse să se finalizeze la termenul stabilit
Cu excepţia lotului 1, autostrada Sebeş – Turda are şanse să se finalizeze la termenul stabilit
La Gâmbaş, se va modifica proiectul, în vederea realizării subtraversării căii rutiere
La Autostrada Sebeş – Turda, stadiul lucrărilor pe cele patru loturi este diferit. Dacă pe loturile 3 şi 4, în lungime de 29 de kilometri – de la intrarea în Aiud dinspre Alba Iulia şi până la intrarea în Turda, lucrările sunt destul de avansate, pe loturile 1 şi 2, în lungime de 41 de km – de la Lancrăm la Aiud, se avansează destul de timid. Potrivit prefectului judeţului Alba, Gheorghe Feneşer, sunt speranţe ca această investiţie să fie terminată la termenul stabilit, iunie 2016. „Asta chiar dacă au fost probleme la Gâmbaş, unde cetăţenii din zonă au o nemulţumire bine întemeiată. Să ne aducem aminte că, în urmă cu un an, în luna iulie a anului 2014, au mai fost nemulţumiri ale locuitorilor din zona Aiud. Oamenii au primit adrese de la CNADNR, că trebuie să elibereze terenurile în urma exproprierilor făcute, adrese venite puţin cam târziu, spun asta pentru că dacă cetăţenii ar fi ştiut că în luna septembrie vor începe lucrările pe terenurile lor, probabil se gospodăreau altfel. Ei şi-au însămânţat terenurile, le-au ierbicidat, au efectuat lucrări costisitoare, pentru ca apoi terenurile să fie cedate”, a spus prefectul Feneşer.
Tronsonul Sebeş – Pârâul Iovului, o problemă
Prefectul a declarat că, „potrivit graficului lucrărilor, termenul de finalizare a Autostrăzii Sebeş – Turda este de aproape 2 ani şi 4 luni. Dar trebuie să se ţină seama că investiţia a demarat cu oarecare întârziere şi de la începerea sa se scurge timpul stabilit. În prezent, lucrările aproape se încadrează în termen, cu excepţia tronsonului Sebeş – Pârâul Iovului, unde nu prea înţeleg de ce lucrările bat pasul pe loc. Constructorii au trimis mai multe adrese la CNADNR, în vederea modificării proiectului. Am fost consultaţi, dar atât noi, cât şi specialiştii, am fost de părere că acele modificări ale proiectului nu se impun. Mai ales pentru că noi atunci când începem o lucrare ţinem seama de termenul de aşteptare şi orice modificare a proiectului ar însemna cel puţin 6 luni de întârziere. Dacă unul dintre constructori vrea 4-5 modificări ale proiectului, vom avea aproape 2 ani de întârziere. Ce se întâmplă dacă ceilalţi constructori care execută lucrări pe alte loturi îşi termină tronsoanele la termenul stabilit? Vom rămâne cu o bucată de câţiva kilometri care nu se poate folosi? Motivele constructorilor sunt neîntemeiate şi am cerut Ministerului
Transporturilor şi CNADNR ca dacă nu vor începe cu adevărat lucrările în această zonă să fie reziliat contractul. Trebuie să facem tot ce ţine de noi pentru a nu întârzia aceste lucrări, pentru ca termenele stabilite la semnarea contractului să fie respectate. Dacă se întâmplă să fie nereguli în întocmirea proiectului, atunci acelea se pot remedia pe parcurs”.
Exproprierile – la final
Potrivit prefectului Feneşer, etapa exproprierilor s-a terminat pe traseul Autostrăzii Sebeş – Turda, iar unii dintre foştii proprietari şi-au primit banii, alţii nu. Au fost oameni din aceeaşi localitate, care aveau terenuri vecine – unul a primit o sumă, celălat o sumă dublă. Motivul: se ţine seama şi de categoria terenului, dacă e util în agricultură sau neproductiv. De aceea apare diferenţa dintre sumele primite de cetăţeni, pentru suprafeţe aproape identice. E normal să fie nemulţumiri, iar în aceste situaţii cei în cauză trebuie să se adreseze instanţei! Altă soluţie nu există!
Se modifică nodul rutier dintre Autostrăzile Orăştie – Sibiu şi Sebeş – Turda?
Deşi s-a solicitat modificarea proiectului la intersecţia celor două autostrăzi, nu s-a acceptat acest lucru. Prin urmare, trebuie respectat întru totul proiectul! Să ne amintim că la Autostrada Orăştie – Sibiu au fost întârziate lucrările ca urmare a alunecărilor de teren din zona Aciliu, situaţie în care nu au fost efectuate corect studiile pedologice, iar lucrările au întârziat aproape 6 luni.
Av. Ladislau Koble: „La Gâmbaş, oamenii îşi strigă nemulţumirea, vreau o viaţă normală!”
Luni, 22 iunie, localnicii din Gâmbaş au organizat un miting de protest, blocând drumurile tehnologice pe tronsonul 3 al Autostrăzii A10 Sebeş -Turda. Zeci de locuitori din Gâmbaş, localitate aparţinătoare municipiului Aiud, au ieşit în stradă cu utilaje şi au blocat circulaţia pe unul dintre drumurile tehnologice amenajat de constructorul autostrăzii, împiedicând circulaţia utilajelor şi a maşinilor care construiesc noua cale rutieră. Localnicii au recurs la acest gest de protest pentru că, susţin ei, au fost minţiţi. Ei au acuzat CNADNR şi proiectantul că nu şi-au respectat promisiunea, aceea de a avea acces la cimitirul satului şi la terenurile agricole. Referindu-se la această situaţie, av. Ladislau Koble, în calitate de locuitor al municipiului Aiud, ne-a vorbit despre doleanţele sătenilor din Gâmbaş. „Cunosc localitatea Gâmbaş şi oamenii locului, ştiu foarte bine terenurile şi zona în care se construieşte autostrada. Revolta la care au recurs oamenii din Gâmbaş a fost o formă de a-şi exprima mâhnirea şi supărarea
pe care le au în prezent. Satul nu mai are nici şcoală, şi nici grădiniţă. Singura formă prin care sătenii îşi asigură traiul sunt păşunile unde îşi pot duce animalele şi terenurile arabile ale căror recolte le asigură subzistenţa. După părerea mea, nu e deloc normal ca administraţia publică locală să nu fie interesată de soarta oamenilor din Gâmbaş.
Îmi doresc să fac tot ce e omenesc posibil pentru ca problemele oamenilor să fie rezolvate. E foarte importantă realizarea pasajul pe sub calea rutieră, pentru ca sătenii să poată trece cu animalele la păşunile pe care le deţin. De asemenea, trebuie refăcut digul în vederea prevenirii inundaţiilor, pentru că, aşa cum spunea un localnic, Mureşul nu curge în amonte, ci în aval, iar cei care au lucrat nu au fost specialişti! Al treilea aspect vizează accesul la cimitirul reformat din Gâmbaş, unul dintre cele mai vechi din Transilvania. Timp de peste 5 luni, în zonă a fost o adâncitură ce depăşea 3 metri, astfel că niciun etnic maghiar nu a avut acces la cimitir. Au fost două momente de revoltă la Gâmbaş, unul luni, iar celălalt miercuri. După prima răbufnire a localnicilor constructorul a înţeles că trebuie să facă o cale de acces, adică a încercat să dreagă busuiocul. Dacă ar fi ca sătenii să-şi ducă mortul la cimitir pe braţe ar fi în regulă, dacă nu se poate trece cu căruţa sau cu maşina ! Eu sunt uimit şi de lipsa de reacţie a administraţiei publice locale din Aiud. Satul Gâmbaş e o localitate mai mică şi nu are numărul de locuitori necesar pentru a avea un consilier local, aşa că Gâmbaşul nu are niciun reprezentant sătesc în CL Aiud. Atitudinea de pasivitate a consilierilor locali, în ceea ce priveşte satul Gâmbaş, pot să spun că nu e o noutate pentru noi. Nu pot însă să-mi explic atitudinea primarului, ca ales local, prin instituţia pe care o reprezintă şi angajaţii săi. Vă spun sincer că m-aş fi aşteptat ca, prin aparatul său de specialitate, să verifice măcar o dată la două luni stadiul lucrărilor la autostradă. Se pare că nu s-a întâmplat acest lucru, nu ştiu de ce, poate din neglijenţă, poate din nepăsare…
Un lucru e clar: în acest moment administraţia publică locală avea obligaţia morală să se asigure că lucrările se desfăşoară aşa cum prevăd planurile. Moral, oamenii din Gâmbaş îşi strigă nemulţumirea, autostrada le blochează singura cale de acces la terenurile agricole, la păşuni şi la cimitir. Autostrada trebuie să-i ajute pe oameni, nu să devină un obstacol!”, este de părere av. Koble.
Prefectura a devenit arbitru!
Potrivit prefectului Feneşer, în ultimii 2 ani, Prefectura a devenit, din păcate, arbitru: „Nu e normal ca un edil de localitate să vină la un protest înainte de a lua legătura cu oamenii, cei care l-au votat. El trebuie să detensioneze situaţia! M-a sunat domnul avocat Koble şi m-a rugat să merg la Gâmbaş, unde oamenii au perfectă dreptate, pentru că nu poţi să-i desparţi de terenurile lor şi de cimitir. Statul trebuie să ajute oamenii să nu fie văduviţi de anumite drepturi! Am fost la faţa locului, unde a fost şi consultantul, am cerut să vină şi cei de la CNADNR. I-am ascultat pe oameni şi le-am dat dreptate. Soluţia era subtraversarea pe o lăţime de 5 metri, cu o înălţime de peste 3,8 metri. În urma cererii formulate către CNADNR şi proiectant am primit răspunsul: se acceptă propunerea noastră şi urmează ca în cel mai scurt timp să primim şi proiectul pentru această zonă”. La rândul său, av. Koble susţine că „fără intervenţia prefectului Feneşer nu cred că s-ar fi rezolvat ceva la Gâmbaş. Constructorul şi proiectantul ne-ar fi dus cu vorba şi ne-am fi trezit, în toamnă, când toate lucrările ar fi fost date spre recepţie şi nu ar fi existat posibilitatea de a se amenaja această trecere”.
Nu există pericol de inundaţii!
Av. Koble este de părere că dacă ne raportăm la debitul Mureşului din anii 1974 sau 1977, „atunci orice construcţie e în pericol, dar Mureşul nu mai are debitul de-atunci. Desigur că fiecare om are teama să nu i se întâmple ceva, dar autostrada este o construcţie solidă!”. Albia Mureşului e cu mult sub nivelul subtraversării şi nu vor fi probleme în zonă. Totuşi, proiectantul analizează această problemă şi în cel mult o lună vom avea răspunsul.
Administrație
Ziduri de sprijin pe malurile pârâului Abrud
Ziduri de sprijin pe malurile pârâului Abrud
Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba, prin echipa de la Formațiile de lucru Câmpeni din cadrul Sistemului Hidrotehnic Turda, a realizat recent două ziduri de sprijin de 15 metri (pe malul drept) și respectiv 30 de metri (pe malul stâng) pe pârâul Abrud, în intravilanul orașului Abrud.
Zidurile au fost construite din blocuri tip LEGO, fiecare având o înălțime de 2,5 metri, și au fost amplasate pe o fundație rigidă din beton.
Pentru protejarea lucrărilor executate, în aval au fost amenajate un prag de fund din beton și o saltea din anrocamente. În perioada următoare, se vor efectua lucrări de reparații la pragul de fund amplasat amonte de confluența pârâului Abrud cu pârâul Cernița.
Toate lucrările sunt realizate conform Planului Tehnic 2024 al Administrației Apele Române Mureș.
Administrație
La Sebeș, investiții în infrastructura rutieră: Care este stadiul lucrărilor
La Sebeș sunt în derulare mai multe lucrări cuprinse în proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere din oraș
În prezent, se lucrează intens pe străzile Doinei și Moților din municipiu.
Lucrările includ pe lângă modernizarea părții carosabile și amenajarea trotuarelor, parcărilor și spațiilor verzi.
De asemenea, se efectuează lucrări de amenajarea intersecțiilor, dar și a racordurilor cu străzile laterale. Intervențiile includ partea carosabilă, trotuare pietonale, accese la proprietăți, parcări, spații verzi, amenajarea intersecțiilor și racordurilor cu străzile laterale, asigurarea colectării și evacuării apelor pluviale, lucrări de siguranță rutieră. Resursele sunt asigurate printr-o finanțare nerambursabilă obținută prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny, a transmis primarul municipiului Sebeș.
Administrație
Start al turnării primului strat de asfalt pe DJ 107K în Alba
Start al turnării primului strat de asfalt pe DJ 107K în Alba
A început turnarea primului strat de asfalt pe DJ 107 K.
Vorbim de o investiție de 30 de milioane de lei a Consiliului Județean Alba.
Acest drum județean face legătura între DN1, Galda de Jos, Întregalde și Mogoș (intersectie cu Transapuseana). Investiția este derulată prin Programul Național Anghel Saligny.
E o lucrare de amploare care, printre altele, a presupus construirea de patru noi poduri și reabilitarea unui al cincilea. La final, drumul va fi modernizat în totalitate, în clipa de față lucrările vizând porțiunea dinspre Ivăniș spre Mogoș.
Termenul de finalizare a proiectului este aprilie 2026, dar autoritățile județene speră ca lucrările să fie încheiate în avans.
-
Știriacum 2 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum o zi
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 5 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 5 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum o zi
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului