Administrație
Cu excepţia lotului 1, autostrada Sebeş – Turda are şanse să se finalizeze la termenul stabilit
Cu excepţia lotului 1, autostrada Sebeş – Turda are şanse să se finalizeze la termenul stabilit
La Gâmbaş, se va modifica proiectul, în vederea realizării subtraversării căii rutiere
La Autostrada Sebeş – Turda, stadiul lucrărilor pe cele patru loturi este diferit. Dacă pe loturile 3 şi 4, în lungime de 29 de kilometri – de la intrarea în Aiud dinspre Alba Iulia şi până la intrarea în Turda, lucrările sunt destul de avansate, pe loturile 1 şi 2, în lungime de 41 de km – de la Lancrăm la Aiud, se avansează destul de timid. Potrivit prefectului judeţului Alba, Gheorghe Feneşer, sunt speranţe ca această investiţie să fie terminată la termenul stabilit, iunie 2016. „Asta chiar dacă au fost probleme la Gâmbaş, unde cetăţenii din zonă au o nemulţumire bine întemeiată. Să ne aducem aminte că, în urmă cu un an, în luna iulie a anului 2014, au mai fost nemulţumiri ale locuitorilor din zona Aiud. Oamenii au primit adrese de la CNADNR, că trebuie să elibereze terenurile în urma exproprierilor făcute, adrese venite puţin cam târziu, spun asta pentru că dacă cetăţenii ar fi ştiut că în luna septembrie vor începe lucrările pe terenurile lor, probabil se gospodăreau altfel. Ei şi-au însămânţat terenurile, le-au ierbicidat, au efectuat lucrări costisitoare, pentru ca apoi terenurile să fie cedate”, a spus prefectul Feneşer.
Tronsonul Sebeş – Pârâul Iovului, o problemă
Prefectul a declarat că, „potrivit graficului lucrărilor, termenul de finalizare a Autostrăzii Sebeş – Turda este de aproape 2 ani şi 4 luni. Dar trebuie să se ţină seama că investiţia a demarat cu oarecare întârziere şi de la începerea sa se scurge timpul stabilit. În prezent, lucrările aproape se încadrează în termen, cu excepţia tronsonului Sebeş – Pârâul Iovului, unde nu prea înţeleg de ce lucrările bat pasul pe loc. Constructorii au trimis mai multe adrese la CNADNR, în vederea modificării proiectului. Am fost consultaţi, dar atât noi, cât şi specialiştii, am fost de părere că acele modificări ale proiectului nu se impun. Mai ales pentru că noi atunci când începem o lucrare ţinem seama de termenul de aşteptare şi orice modificare a proiectului ar însemna cel puţin 6 luni de întârziere. Dacă unul dintre constructori vrea 4-5 modificări ale proiectului, vom avea aproape 2 ani de întârziere. Ce se întâmplă dacă ceilalţi constructori care execută lucrări pe alte loturi îşi termină tronsoanele la termenul stabilit? Vom rămâne cu o bucată de câţiva kilometri care nu se poate folosi? Motivele constructorilor sunt neîntemeiate şi am cerut Ministerului
Transporturilor şi CNADNR ca dacă nu vor începe cu adevărat lucrările în această zonă să fie reziliat contractul. Trebuie să facem tot ce ţine de noi pentru a nu întârzia aceste lucrări, pentru ca termenele stabilite la semnarea contractului să fie respectate. Dacă se întâmplă să fie nereguli în întocmirea proiectului, atunci acelea se pot remedia pe parcurs”.
Exproprierile – la final
Potrivit prefectului Feneşer, etapa exproprierilor s-a terminat pe traseul Autostrăzii Sebeş – Turda, iar unii dintre foştii proprietari şi-au primit banii, alţii nu. Au fost oameni din aceeaşi localitate, care aveau terenuri vecine – unul a primit o sumă, celălat o sumă dublă. Motivul: se ţine seama şi de categoria terenului, dacă e util în agricultură sau neproductiv. De aceea apare diferenţa dintre sumele primite de cetăţeni, pentru suprafeţe aproape identice. E normal să fie nemulţumiri, iar în aceste situaţii cei în cauză trebuie să se adreseze instanţei! Altă soluţie nu există!
Se modifică nodul rutier dintre Autostrăzile Orăştie – Sibiu şi Sebeş – Turda?
Deşi s-a solicitat modificarea proiectului la intersecţia celor două autostrăzi, nu s-a acceptat acest lucru. Prin urmare, trebuie respectat întru totul proiectul! Să ne amintim că la Autostrada Orăştie – Sibiu au fost întârziate lucrările ca urmare a alunecărilor de teren din zona Aciliu, situaţie în care nu au fost efectuate corect studiile pedologice, iar lucrările au întârziat aproape 6 luni.
Av. Ladislau Koble: „La Gâmbaş, oamenii îşi strigă nemulţumirea, vreau o viaţă normală!”
Luni, 22 iunie, localnicii din Gâmbaş au organizat un miting de protest, blocând drumurile tehnologice pe tronsonul 3 al Autostrăzii A10 Sebeş -Turda. Zeci de locuitori din Gâmbaş, localitate aparţinătoare municipiului Aiud, au ieşit în stradă cu utilaje şi au blocat circulaţia pe unul dintre drumurile tehnologice amenajat de constructorul autostrăzii, împiedicând circulaţia utilajelor şi a maşinilor care construiesc noua cale rutieră. Localnicii au recurs la acest gest de protest pentru că, susţin ei, au fost minţiţi. Ei au acuzat CNADNR şi proiectantul că nu şi-au respectat promisiunea, aceea de a avea acces la cimitirul satului şi la terenurile agricole. Referindu-se la această situaţie, av. Ladislau Koble, în calitate de locuitor al municipiului Aiud, ne-a vorbit despre doleanţele sătenilor din Gâmbaş. „Cunosc localitatea Gâmbaş şi oamenii locului, ştiu foarte bine terenurile şi zona în care se construieşte autostrada. Revolta la care au recurs oamenii din Gâmbaş a fost o formă de a-şi exprima mâhnirea şi supărarea
pe care le au în prezent. Satul nu mai are nici şcoală, şi nici grădiniţă. Singura formă prin care sătenii îşi asigură traiul sunt păşunile unde îşi pot duce animalele şi terenurile arabile ale căror recolte le asigură subzistenţa. După părerea mea, nu e deloc normal ca administraţia publică locală să nu fie interesată de soarta oamenilor din Gâmbaş.
Îmi doresc să fac tot ce e omenesc posibil pentru ca problemele oamenilor să fie rezolvate. E foarte importantă realizarea pasajul pe sub calea rutieră, pentru ca sătenii să poată trece cu animalele la păşunile pe care le deţin. De asemenea, trebuie refăcut digul în vederea prevenirii inundaţiilor, pentru că, aşa cum spunea un localnic, Mureşul nu curge în amonte, ci în aval, iar cei care au lucrat nu au fost specialişti! Al treilea aspect vizează accesul la cimitirul reformat din Gâmbaş, unul dintre cele mai vechi din Transilvania. Timp de peste 5 luni, în zonă a fost o adâncitură ce depăşea 3 metri, astfel că niciun etnic maghiar nu a avut acces la cimitir. Au fost două momente de revoltă la Gâmbaş, unul luni, iar celălalt miercuri. După prima răbufnire a localnicilor constructorul a înţeles că trebuie să facă o cale de acces, adică a încercat să dreagă busuiocul. Dacă ar fi ca sătenii să-şi ducă mortul la cimitir pe braţe ar fi în regulă, dacă nu se poate trece cu căruţa sau cu maşina ! Eu sunt uimit şi de lipsa de reacţie a administraţiei publice locale din Aiud. Satul Gâmbaş e o localitate mai mică şi nu are numărul de locuitori necesar pentru a avea un consilier local, aşa că Gâmbaşul nu are niciun reprezentant sătesc în CL Aiud. Atitudinea de pasivitate a consilierilor locali, în ceea ce priveşte satul Gâmbaş, pot să spun că nu e o noutate pentru noi. Nu pot însă să-mi explic atitudinea primarului, ca ales local, prin instituţia pe care o reprezintă şi angajaţii săi. Vă spun sincer că m-aş fi aşteptat ca, prin aparatul său de specialitate, să verifice măcar o dată la două luni stadiul lucrărilor la autostradă. Se pare că nu s-a întâmplat acest lucru, nu ştiu de ce, poate din neglijenţă, poate din nepăsare…
Un lucru e clar: în acest moment administraţia publică locală avea obligaţia morală să se asigure că lucrările se desfăşoară aşa cum prevăd planurile. Moral, oamenii din Gâmbaş îşi strigă nemulţumirea, autostrada le blochează singura cale de acces la terenurile agricole, la păşuni şi la cimitir. Autostrada trebuie să-i ajute pe oameni, nu să devină un obstacol!”, este de părere av. Koble.
Prefectura a devenit arbitru!
Potrivit prefectului Feneşer, în ultimii 2 ani, Prefectura a devenit, din păcate, arbitru: „Nu e normal ca un edil de localitate să vină la un protest înainte de a lua legătura cu oamenii, cei care l-au votat. El trebuie să detensioneze situaţia! M-a sunat domnul avocat Koble şi m-a rugat să merg la Gâmbaş, unde oamenii au perfectă dreptate, pentru că nu poţi să-i desparţi de terenurile lor şi de cimitir. Statul trebuie să ajute oamenii să nu fie văduviţi de anumite drepturi! Am fost la faţa locului, unde a fost şi consultantul, am cerut să vină şi cei de la CNADNR. I-am ascultat pe oameni şi le-am dat dreptate. Soluţia era subtraversarea pe o lăţime de 5 metri, cu o înălţime de peste 3,8 metri. În urma cererii formulate către CNADNR şi proiectant am primit răspunsul: se acceptă propunerea noastră şi urmează ca în cel mai scurt timp să primim şi proiectul pentru această zonă”. La rândul său, av. Koble susţine că „fără intervenţia prefectului Feneşer nu cred că s-ar fi rezolvat ceva la Gâmbaş. Constructorul şi proiectantul ne-ar fi dus cu vorba şi ne-am fi trezit, în toamnă, când toate lucrările ar fi fost date spre recepţie şi nu ar fi existat posibilitatea de a se amenaja această trecere”.
Nu există pericol de inundaţii!
Av. Koble este de părere că dacă ne raportăm la debitul Mureşului din anii 1974 sau 1977, „atunci orice construcţie e în pericol, dar Mureşul nu mai are debitul de-atunci. Desigur că fiecare om are teama să nu i se întâmple ceva, dar autostrada este o construcţie solidă!”. Albia Mureşului e cu mult sub nivelul subtraversării şi nu vor fi probleme în zonă. Totuşi, proiectantul analizează această problemă şi în cel mult o lună vom avea răspunsul.
Administrație
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana)
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești
Lucrările înaintează în forță pe Drumul Județean 107K Întregalde-Bârlești (intersecție cu Transapuseana), a anunțat Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
Marius Hațegan a revenit pe acest șantier în cursul zilei de miercuri, împreună cu colegul său Ciprian Gatea de la Serviciul de Drumuri Județene.
„Sunt mulțumit de felul în care acționează echipele de muncitori care, în aceste zile, intervin pe partea de rigole. Tragem nădejde să finalizăm totul într-un timp foarte scurt, având în vedere că se lucrează complet mecanizat. Adaug promisiunea că încă un drum din județ va arăta impecabil, a declarat Marius Hațegan.
Administrație
Lucrările la noua Grădiniță 16 din Alba Iulia, recepționate: Din toamnă, spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari
Lucrările la noua Grădiniță cu P.P. nr. 16 din Alba Iulia au fost recepționate: Spații și dotări moderne pentru 160 de preșcolari
Lucrările la noua Grădiniță cu P.P. nr. 16 din Alba Iulia, prima construită de la zero de Primăria Alba Iulia, au fost finalizate, recepția fiind realizată luni, 24 martie 2025. Din toamnă, 160 de preșcolari vor beneficia de spații moderne și europene.
După 33 de ani în care a funcționat la parterul unei clădiri a Colegiului „Alexandru Domșa”, improprie din punct de vedere al condițiilor și a spațiului insuficient, cu ajutorul primăriei, grădinița cu program prelungit nr.16 din Alba Iulia, are o locație proprie. Grădinița are două structuri arondate, respectiv grădinița cu program prelungit nr. 14 și grădinița cu program prelungit Bărăbanț.
În noua locație se va muta grădinița nr. 14 și se va forma un tot unitar, grădinița nr. 16, cu un efectiv de 160 de preșcolari distribuiți în 8 grupe, de la grupa mică până la grupa mare. Grădinița va fi dotată conform standardelor europene și va fi o locație în care activitatea se va desfășura conform nivelului de vârstă pe care copiii din grădinița îl vor avea, respectiv de la 3 până la 6 ani. Sălile de grupă vor fi amplasate la etaj, fiecare având vestiar și baie proprie. La parter se va găsi o bucătărie cu sală de mese. De asemenea, vor exista o spălătorie, un cabinet logopedic și un birou de consiliere psihologică pentru copii, părinți și cadre didactice. Grădinița va include și un cabinet medical dotat cu izolator. În exterior, va fi amenajat un spațiu generos de joacă,
Administrație
Reîncep lucrările de modernizare pe drumul județean DJ 704 A, DN7 – Pianu de Jos
A fost dat ordinul de începere a lucrărilor de modernizare pe drumul județean DJ 704 A, DN7 – Pianu de Jos
Acestea au fost iniţiate în septembrie 2024 şi sistate în perioada de iarnă.
Este vorba de un tronson cu o lungime totală de 5097 metri, între localitatea Sebeș, intersecția cu DN7 de la km 0+038 și intersecția cu drumul județean DJ 705B, la km 5+152.
Modernizarea acestui tronson de drum va determina:
creşterea mobilităţii populației din zonele deservite către zone urbane din județul Alba, cum ar fi Municipiul Sebeș, importantă zonă dezvoltată economic, puternic industrializată
diminuarea poluării prin scăderea cantităților de noxe și a prafului generat de traficul auto
reducerea duratei de deplasare prin creşterea vitezei medii de deplasare
posibilitatea circulaţiei pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, în condiţii de siguranţă şi confort
dezvoltarea economică a zonei
crearea de condiţii îmbunătățite de tranzit pentru posibili noi investitori din zonă
-
Știriacum o săptămână
Ăștia sunt ardelenii: Care sunt expresiile folosite în Ardeal
-
Știriacum 3 zile
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum o săptămână
Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste
-
Știriacum o săptămână
Nume românești despre care nu știai că simbolizează flori
-
Știriacum 2 zile
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Politicăacum 2 săptămâni
Conspirația din spatele abdicării lui Alexandru Ioan Cuza: 20 martie 2025 – 205 ani de la nașterea sa
-
Știriacum 4 zile
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum 3 zile
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului